Naşterea Domnului

 I. Invocă-l pe Duhul Sfânt

     Duhul Adevăraului deschide-ne mințile pentru a înțelege Scripturile. Coborându-te asupra Sfintei Fecioare Maria ai transformat-o în pământul rodnic în care a coborât Cuvântul tău unul născut. Purifică inimile noastre de orice rezistență la Cuvântul tău și ajută-ne să ascultăm cu inima deschisă glasul tău din Scriptură pentru ca să se nască și în noi Cristos, Fiul tău binecuvântat!

     II. Lectio:  •  Citeşte cu atenţie Cuvântul lui Dumnezeu – Luca 2,1-20:

     ¹ În zilele acelea, a venit un decret din partea lui Cézar Augúst ca să se facă recensământ pe tot pământul. ² Acest recensământ a fost primul, pe când Quirínius era guvernator al Síriei. ³ Toţi mergeau să fie înscrişi, fiecare în cetatea sa. ⁴ Şi Iosíf a urcat din Galiléea, din cetatea Nazarét, către Iudéea, în cetatea lui Davíd, care se numeşte Betleém, întrucât era din casa şi din familia lui Davíd, ⁵ pentru a se înscrie împreună cu Maria, logodnica lui, care era însărcinată. ⁶ Dar pe când erau ei acolo, s-au împlinit zilele ca [Maria] să nască ⁷ şi l-a născut pe fiul ei, primul născut, l-a înfăşat şi l-a culcat în iesle, pentru că nu era loc de găzduire pentru ei.

⁸ În acelaşi ţinut erau unii păstori care trăiau pe câmp şi păzeau turmele pe timpul nopţii. ⁹ Şi le-a apărut un înger al Domnului şi gloria Domnului i-a învăluit în lumină, iar ei au fost cuprinşi de o mare spaimă. ¹⁰ Îngerul le-a spus: „Nu vă temeţi, căci, iată, vă vestesc o mare bucurie care va fi pentru tot poporul: ¹¹ astăzi, în cetatea lui Davíd, vi s-a născut Mântuitorul care este Cristos Domnul. ¹² Acesta este semnul: veţi găsi un copil înfăşat şi culcat în iesle”. ¹³  Dintr-odată, s-a unit cu îngerul o mulţime din oastea cerească, lăudându-l pe Dumnezeu şi spunând: ¹⁴ „Mărire în înaltul cerurilor lui Dumnezeu şi pe pământ pace oamenilor pe care el îi iubeşte!”. ¹⁵ Când îngerii au plecat de la ei spre cer, păstorii și-au spus unii către alţii: „Să mergem până la Betleém şi să vedem acest cuvânt care s-a făcut şi ce ne-a făcut cunoscut Domnul!”. ¹⁶ Au plecat, deci, în grabă şi i-au găsit pe Maria, pe Iosíf şi copilul culcat în iesle. ¹⁷ După ce l-au văzut, au făcut cunoscut cuvântul care le fusese spus despre acest copil. ¹⁸ Toţi cei care auzeau se mirau de cele spuse lor de către păstori. ¹⁹ Maria însă păstra toate aceste cuvinte, meditându-le în inima ei. ²⁰ Apoi păstorii s-au întors glorificându-l şi lăudându-l pe Dumnezeu pentru tot ce au auzit şi au văzut, după cum le-a fost spus.

III. Contemplația Nașterii Domnului

• exercițiile Spirituale ale Sf. Ignațiu de Loyola –

Introducere

     Prima introducere este istorisirea, care aici va fi cum Stăpâna noastră, însărcinată aproape în luna a noua, după cum se poate medita cu evlavie, a ieșit din Nazaret călare pe o măgăriță, împreună cu Iosif și cu o slujnică, ducând cu ei un bou, pentru a merge la Betleem, să plătească tributul pe care Ceazarul l-a impus în acele ținuturi.

     A doua: compunerea vizuală a locului. Aici va fi să văd cu văzul imaginației drumul de la Nazaret la Betleem, luând seama la lungimea și la lățimea drumului, dacă e drept sau trece pe dealuri și văi; la fel, să privesc locul sau peștera nașterii, cât de mare sau de mică e, cât de joasă sau de înaltă, și cum era aranjată.

     A treia va fi să cer cunoașterea lăuntrică a Domnului, care pentru mine S-a făcut om, ca să-L iubesc și să-L urmez mai mult.

Punctele meditației:

• Primul punct este să văd persoanele, și anume să-i văd pe Stăpâna noastră și pe Sfântul Iosif și pe slujnică și pe pruncul Isus după ce s-a născut, luând eu chipul unui mărunt sclav sărac și nevrednic, privindu-i, contemplându-i și slujindu-i în trebuințele lor, ca și cum m-aș afla de față, cu toată supunerea și reverența cu putință; apoi, să reflectez în mine însumi, ca să trag vreun folos.
• Al doilea punct. Să privesc, să iau aminte și să contemplu ceea ce vorbesc Stăpâna noastră, Iosif etc. și, reflectând în mine însumi, să trag vreun folos.
• Al treilea punct. Să privesc și să iau aminte la ceea ce fac ei, ca de pildă cum merg și muncesc, pentru ca Domnul să Se nască în cea mai mare sărăcie și, după ce va fi îndurat atâta foame, sete, căldură și frig, insulte și ocări, pentru ca să moară pe cruce; și toate acestea pentru mine; apoi, reflectând, să trag vreun folos spiritual.
• Dialog. Să termin cu un dialog, gândindu-mă la ce trebuie să spun celor trei Persoane dumnezeiești, sau Cuvântului întrupat, sau Mamei și Stăpânei noastre, cerând în funcție de ceea ce simt, pentru a-L urma și imita mai mult pe Domnul nostru, care tocmai s-a întrupat, spunând un Tatăl nostru.