I. Invocă-l pe Duhul Sfânt:
„O, creatorul și părintele nostru, tu ai voit ca Fiul tău, născut înainte de aurora lumii, să devină membru al familiei umane; aprinde în noi venerația față de darul și misterul vieții, pentru ca părinții să se simtă părtași de rodnicia iubirii tale, bătrânii să le ofere celor mici înțelepciunea lor matură, iar copiii să crească în înțelepciune, evlavie și har, aducând laudă numelui tău sfânt. Prin Cristos, Domnul nostru. Amin”.
II. Citește cu atenție Cuvântul lui Dumnezeu (Lc 2,22-40):
22 Când s-au împlinit zilele purificării lor, după Legea lui Moise, l-au dus la Ierusalím ca să-l ofere Domnului, 23 după cum este scris în Legea Domnului: «Orice prim născut de parte bărbătească va fi numit sfânt pentru Domnul» 24 și să aducă jertfă, după cum este spus în Legea Domnului: «o pereche de turturele sau doi pui de porumbel».
25 Și iată că era la Ierusalím un om cu numele Simeón; acesta era un om drept și evlavios care aștepta mângâierea lui Israél și Duhul Sfânt era asupra lui. 26 Îi fusese revelat de Duhul Sfânt că nu va vedea moartea înainte de a-l vedea pe Cristosul Domnului. 27 A fost condus de Duhul Sfânt la templu, iar când părinții l-au adus pe copilul Isus ca să facă după obiceiurile Legii cu privire la el, 28 l-a luat în brațe și l-a binecuvântat pe Dumnezeu, spunând:
29„Acum slobozește-l, pe slujitorul tău, Stăpâne, după cuvântul tău, în pace, 30 căci au văzut ochii mei mântuirea ta 31 pe care ai pregătit-o înaintea tuturor popoarelor, 32 lumină spre luminarea neamurilor și slava poporului tău, Israél!”.
33 Tatăl și mama lui se mirau de cele spuse despre el. 34 Simeón i-a binecuvântat și i-a spus Mariei, mama lui: „Iată, acesta este pus spre căderea și spre ridicarea multora în Israél și ca semn de contradicție – 35 ca să se dezvăluie gândurile din multe inimi – iar o sabie va străpunge sufletul tău!”.
36 Era acolo și Ána, profetesa, fiica lui Fanuél din tribul lui Așér. Aceasta era mult înaintată în vârstă. După ce trăise cu bărbatul ei șapte ani de la fecioria ei, 37 era acum văduvă și ajunsese la optzeci și patru de ani. Ea nu părăsea templul, slujind zi și noapte prin posturi și rugăciuni. 38 Fiind prezentă și ea, îl mărturisea pe Dumnezeu și vorbea despre [copil] tuturor celor care așteptau eliberarea Ierusalímului.
39 Când au împlinit toate după Legea Domnului, s-au întors în Galiléea, în cetatea lor, Nazarét. 40 Iar copilul creștea și se întărea, plin de înțelepciune, și harul lui Dumnezeu era asupra lui.
III. Meditează în tăcere asupra fragmentului evanghelic întrebându-te: ce spune de fapt textul?
După Legea lui Moise/Legea Domnului: E ca un refren care se repetă. Luca amestecă două prescripții ale Legii: purificarea mamei (Lev 12,2-8) la 40 de zile după naștere. Până atunci ea nu se putea apropia de locuri sfinte. Ca jertfă aducea un miel de un an pentru arderea de tot și un pui de porumbel sau o turturea pentru jertfa pentru păcat. Dacă nu putea să aducă un miel, trebuia să ia două turturele sau doi pui de porumbel: unul pentru arderea de tot și celălalt pentru jertfa pentru păcat. Consacrarea primului născut era prescrisă de Ex 13,11-16 și era considerată un fel de “răscumpărare”, și aici cu oferte de animale, în amintirea ieșirii din Egipt.
Aici Maria și Iosif apar ca și cum și-ar prezenta/oferi fiul cum se făcea cu jertfele sau cu leviții. În figura lui Simeon și a Anei apare Dumnezeu care-și oferă/prezintă fiul pentru mântuirea lumii.
v. 16- Simeon și Ana: Figuri profund simbolice. Simeon e unul concentrat pe așteptare: a trăit ca să ajungă la acest moment. Acum se retrage pentru ca și alții să poată vedea lumina și mântuirea. Ana cu vârsta ei (84=7×12; sau 84-7=77 perfecțiunea dublată) și cu modul ei de viață, completează tabloul. E condusă de Duhul profeției și, aparținând celui mai mic trib, Așer, arată că cei mai mici și fragili sunt mai dispuși să-l recunoască pe Mântuitorul
v. 18-O sabie care străpunge: În general se interpretează ca o vestire a suferinței pentru Maria. Trebuie să înțelegem aici Mama ca simbol al Israelului: Simeon intuiește drama poporului său care va fi sfâșiat de cuvântul viu și ascuțit al răscumpărătorului (cfr. Lc 12,51-53). Maria îi reprezintă parcursul: trebuie să aibă încredere, dar va traversa dureri, obscuritate, lupte, tăceri crunte. Viața lui Mesia suferind va fi sfâșietoare și pentru Mamă. Dar credința este întâlnire și îmbrățișare (Simeon), nu idee și teorie, și devine vestire făcută altora (Ana).
IV. Contemplă viața ta cu ochii lui Dumnezeu, întrebându-te ce îți spune ție textul și împărtășește cu ceilalți
a) De ce Isus și Maria trebuie să se supună Legii lui Moise? Oare Maria nu avea conștiința nevinovăției și a sfințeniei sale?
b) Faptele și bucuria celor doi bătrâni nu ne amintesc de profeți?
c) Ce poate însemna scena aceasta pentru părinții de azi?
V. Roagă-te cu Cuvântul meditat: iertare, mulțumire, cerere
Poți folosi textul din Ps 122 (121).
VI. Păstrează în inimă, printr-o frază, mesajul pe care l-ai primit și propune-ți acțiuni concrete pentru zilele următoare.
Au văzut ochii mei mântuirea ta!
