I. Invocă-l pe Duhul Sfânt:
„Doamne Isuse, trimite Duhul tău Sfânt, ca să ne ajute să citim Scriptura, cu aceeaşi privire cu care ai citit-o tu pentru ucenicii de pe drumul spre Emaus. Cu lumina Cuvântului scris în Biblie, tu i-ai ajutat să descopere prezenţa lui Dumnezeu în evenimentele tulburătoare ale condamnării şi morţii tale. Creează în noi tăcerea pentru a asculta glasul tău în creaţie şi în Scriptură, în evenimente şi în persoane, mai ales în săraci şi suferinzi. Asta îţi cerem Isuse, Fiul Mariei, care ni l-ai descoperit pe Tatăl şi l-ai trimis pe Duhul Sfânt. Amin”.
II. Citeşte cu atenţie Cuvântul lui Dumnezeu (Mt 25,14-30):
14 Tot la fel, un om, voind să plece într-o călătorie, şi-a chemat servitorii şi le-a încredinţat bunurile sale. 15Şi unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi, iar altuia unul, fiecăruia după propria putere. Apoi a plecat. Îndată, 16 cel care primise cinci talanţi s-a dus, a lucrat cu ei şi a câştigat alţi cinci. 17 La fel cel cu doi talanţi, a câştigat alţi doi. 18 Dar cel care primise unul, s-a dus, a săpat o groapă în pământ şi a ascuns banii stăpânului său. 19 După mult timp, a venit stăpânul acelor servitori şi le-a cerut cont. 20 Venind cel care primise cinci talanţi, a adus alţi cinci talanţi, spunând: «Stăpâne, cinci talanţi mi‑ai dat, iată alţi cinci talanţi am câştigat!». 21 Stăpânul i-a zis: «Bine, servitor bun şi credincios! Peste puţin ai fost credincios, te voi stabili peste multe. Intră în bucuria stăpânului tău!». 22 Venind apoi cel cu doi talanţi, a spus: «Stăpâne, doi talanţi mi-ai dat, iată alţi doi talanţi am câştigat!». 23 Stăpânul i-a zis: «Bine, servitor bun şi credincios! Peste puţin ai fost credincios, te voi stabili peste multe. Intră în bucuria stăpânului tău!». 24 [În sfârşit], venind şi cel care primise un talánt, a zis: «Stăpâne, ştiam că eşti un om aspru, care seceri unde n-ai semănat şi aduni de unde n-ai împrăştiat 25 şi, pentru că m-am temut, m-am dus şi am ascuns talántul tău în pământ. Iată, ai ce este al tău!». 26 Dar stăpânul i-a răspuns: «Servitor rău şi leneş! Ştiai că secer unde n-am semănat şi adun de unde n-am împrăştiat. 27 Deci trebuia să depui banii mei la bancheri, iar la venirea mea, aş fi retras ce este al meu cu dobândă. 28 Aşadar luaţi de la el talántul şi daţi-l celui ce are zece talanţi! 29 Pentru că oricui are i se va da şi-i va prisosi, iar de la cel care nu are se va lua şi ceea ce are. 30 Iar pe servitorul netrebnic aruncaţi-l afară în întuneric: acolo va fi plânset şi scrâşnirea dinţilor!».
Iată două teme foarte importante şi actuale: a) darurile pe care le primim cu toţii de la Dumnezeu şi modul în care le primim; b) atitudinea pe care o au persoanele în faţa lui Dumnezeu care şi-a oferit darurile. Împărăţia creşte atunci când folosim darurile primite pentru a sluji.
III. Meditează în tăcere asupra fragmentului evanghelic întrebându-te: ce-ţi spune ţie textul, ce vrea să-ţi dea Domnul?
vv.14-18: un talant=34 kg aur. De ce a distribuit aceşti talanţi? Este vorba despre bunurile Împărăţiei care au fost date persoanelor şi comunităţilor după capacităţile lor. Fiecare primeşte un bun al Împărăţiei, dar nu toţi răspund la fel!
vv.19-23: Darea de seamă a primilor doi servitori. «Bine, servitor bun şi credincios! Peste puţin ai fost credincios, te voi stabili peste multe. Intră în bucuria stăpânului tău!».
vv.24-25: Darea de seamă a celui de al treilea servitor. Apare ideea greşită despre Dumnezeu, criticată de Isus: „un stăpân sever”. În faţa lui, omul se teme şi ascunde în spatele observării meschine a legii. Crede că astfel va evita judecata şi pedeapsa. O astfel de persoană nu are încredere în Dumnezeu, e închisă în sine.
vv.26-27: Al treilea servitor nu a fost coerent cu imaginea severă despre Dumnezeu. Ar fi trebuit să depoziteze banii la bancă, de aceea a fost condamnat de către ideea sa greşită despre Dumnezeu. Frica paralizează.
vv.28-30: Avem cheia care clarifică totul. Bunurile Împărăţiei sunt iubrea, slujirea, comuniunea, gratuitatea. Talant este tot ceea ce face să crească comunitatea şi care revelează prezenţa lui Dumnezeu. Când ne închidem în noi înşine, pierdem şi puţinul pe care îl avem: iubirea moare. Cine nu se gândeşte la sine creşte şi primeşte mai mult decât a dat.
Întrebări care să ne ajute în reflecţia personală:
a) Ce ţi-a plăcut mai mult sau te-a mişcat în acest text? De ce?
b) Cei trei servitori au primit după capacităţile lor. Care este atitudinea fiecăruia în faţa darului primit?
c) Care este reacţia stăpânului? Ce le cere seritorilor?
d) Cum să înţelegem fraza „oricui are i se va da şi-i va prisosi, iar de la cel care nu are se va lua şi ceea ce are”?
e) Ce imagine a lui Dumnezeu descoperă această parabolă?
IV. Roagă-te cu Cuvântul meditat: vorbeşte cu Dumnezeu: Ps 62.
V. Contemplă: abandonează-te cuvintelor şi gândurilor sfinte; ascultă glasul lui Dumnezeu
VI. Păstrează în inimă, printr-o frază, mesajul pe care l-ai primit şi propune-ţi acţiuni concrete pentru zilele următoare.
