I. Invocă pe Duhul Sfânt
Doamne Isuse, trimite Duhul tău asupra noastră pentru ca să putem citi Scriptura precum ai citit-o și explicat-o ucenicilor pe drumul spre Emaus. Creează în noi tăcerea pentru a-ți asculta glasul în creație și în Scriptură, în evenimente și în persoane, mai ales în cei săraci și suferinzi. Cuvântul tău să ne ajute să experimentăm, asemenea ucenicilor de la Emaus, puterea învierii Tale și să dăm mărturie că Tu ești viu în mijlocul nostru. Amin.
1. Lectio: Citește cu atenție Cuvântul lui Dumnezeu – In 11,1-45
În acel timp,1era bolnav un oarecare Lazăr din Betánia, din satul Mariei și al Mártei, sora ei. 2Maria era aceea care îl unsese pe Domnul cu mireasmă și îi uscase picioarele cu părul ei. Fratele ei, Lazăr, era bolnav. 3Așadar, surorile au trimis să i se spună: „Doamne, iată, cel care-ți e prieten este bolnav!”. 4Auzind, Isus a zis: „Această boală nu este spre moarte, ci spre gloria lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu să fie glorificat prin ea”.
5Deși Isus îi iubea pe Márta, pe sora ei și pe Lazăr, 6când a auzit că este bolnav, a mai rămas două zile în locul în care era. 7Abia după aceea le-a spus discipolilor: „Să mergem din nou în Iudéea!”. 8Discipolii i-au spus: „Rabbí, acum căutau iudeii să te bată cu pietre și tu mergi iarăși acolo?”. 9Isus a răspuns: „Oare nu sunt douăsprezece ore într-o zi? Dacă cineva umblă în timpul zilei, nu se poticnește, pentru că vede lumina acestei lumi. 10Însă dacă cineva umblă în timpul nopții, se poticnește, pentru că lumina nu este în el”.
11După ce a spus acestea, a adăugat: „Lazăr, prietenul nostru a adormit, dar mă duc să-l trezesc”. 12Atunci discipolii i-au zis: „Doamne, dacă doarme, va fi salvat!”. 13De fapt, Isus vorbise despre moartea lui, dar ei credeau că vorbește despre somnul obișnuit. 14Așadar, Isus le-a spus deschis: „Lazăr a murit 15și mă bucur pentru voi că nu eram acolo, pentru ca voi să credeți. Dar să mergem la el!”. 16Atunci Tóma, cel numit Geamănul, a spus celorlalți discipoli: „Să mergem și noi ca să murim cu el!”.
17Când a venit Isus, a aflat că era deja de patru zile în mormânt. 18Betánia era aproape de Ierusalím, cam la cincisprezece stádii. 19Și mulți iudei veniseră la Márta și Maria să le consoleze pentru fratele lor. 20Când a auzit că a venit Isus, Márta i-a ieșit în întâmpinare. Maria însă stătea în casă. 21Așadar, Márta i-a spus lui Isus: „Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit! 22Însă și acum știu că tot ce vei cere de la Dumnezeu, Dumnezeu îți va da”. 23Isus i-a spus: „Fratele tău va învia”. 24Márta i-a zis: „Știu că va învia la înviere, în ziua de pe urmă”. 25Isus i-a spus: „Eu sunt învierea și viața. Cel care crede în mine, chiar dacă moare, va trăi; 26și oricine trăiește și crede în mine nu va muri în veci. Crezi tu aceasta?”. 27Ea, răspunzând, a zis: „Da, Doamne; eu am crezut că tu ești Cristos, Fiul lui Dumnezeu, cel care vine în lume”.
28După ce a spus ea aceasta, s-a dus și a chemat-o pe sora ei, Maria, spunându-i în taină: „Învățătorul este aici și te cheamă”. 29Când a auzit, [Maria] s-a ridicat repede și a venit la el. 30Încă nu ajunsese Isus în sat, ci se afla tot în locul unde îl întâmpinase Márta. 31Atunci iudeii, care erau cu ea în casă și o consolau, văzând-o pe Maria că s-a ridicat în grabă și a ieșit, au venit după ea crezând că merge la mormânt ca să plângă acolo. 32Când a ajuns Maria unde era Isus, văzându-l, a căzut la picioarele lui, spunându-i: „Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit”. 33Iar Isus, când a văzut-o că plânge și că plâng și iudeii care au venit cu ea, s-a înfiorat în spirit și s-a tulburat. 34Și a zis: „Unde l-ați pus?”. I-au răspuns: „Doamne, vino și vezi!”. 35Și Isus a lăcrimat. 36Atunci iudeii au început să spună: „Iată cât de mult îl iubea!”. 37Dar unii dintre ei au zis: „Nu a putut el, care a deschis ochii orbului, să facă în așa fel ca acesta să nu moară?”.
38Isus s-a înfiorat din nou și a mers la mormânt. Era o grotă, iar [la intrare] era pusă o piatră. 39Isus a zis: „Ridicați piatra!”. Márta, sora celui mort, i-a zis: „Doamne, miroase de acum, căci e de patru zile”. 40Isus i-a spus: „Nu ți-am zis că dacă vei crede vei vedea gloria lui Dumnezeu?”. 41Au ridicat, deci, piatra. Atunci și-a ridicat ochii și a spus: „Tată, îți mulțumesc că m-ai ascultat. 42Eu știam că mă asculți întotdeauna. Însă am spus-o pentru mulțimea ce mă înconjoară, ca să creadă că tu m-ai trimis”. 43Spunând acestea, a strigat cu glas puternic: „Lazăr, vino afară!”. 44A ieșit mortul legat la picioare și la mâini cu fâșii de pânză, iar fața lui era înfășurată cu un ștergar. Isus le-a zis: „Dezlegați-l și lăsați-l să meargă!”. 45Mulți dintre iudeii care veniseră la Maria și văzuseră ceea ce făcuse el au crezut în el.
2. Caută să înțelegi ce spune textul:
Miracolul „învierii lui Lazăr” este ultimul dintre cele șapte „semne” ale lui Isus din evanghelia lui Ioan (apa prefăcută în vin la Cana, vindecarea fiului funcționarului regelui, vindecarea paraliticului la piscina Betesda, umblatul lui Isus pe apă, vindecarea orbului din naștere). Acest semn deschide calea pentru marele și cel mai important semn din viața lui Isus: glorificarea lui prin moartea pe cruce și prin înviere. Textul ne prezintă istorisirea bolii, a morții și a înmormântării lui Lazăr, și, mai ales, a readucerii sale la viață, a patra zi după moarte. Transpare printre rânduri umanitatea plină de duioșie a lui Isus, care plânge și se înfioară înaintea mormântului prietenului său, dar și taina filiațiunii sale dumnezeiești.
Readucerea la viață a lui Lazăr devine ocazia profesiunii profunde de credință a Martei: „Doamne, tu ești Cristos, Fiul lui Dumnezeu cel care vine în lume”. Momentul cel mai luminos al revelării misterului lui Cristos se află în declarația sa, asemănătoare cu teofania rugului aprins: „Eu sunt viața și învierea”. Această revelare se bazează pe legătura unică și indisolubilă dintre Cristos și Tatăl său ce reiese din rugăciunea de mulțumire a lui Isus de dinaintea învierii lui Lazăr. Strigătul lui Cristos către Lazăr izvorăște din rugăciunea lui Isus și are puterea chemării la viață a primului Adam (Gen 2,7) dar și sensul dramatic al strigătului de pe cruce al noului Adam (Lc 23,46).
III. Meditatio, oratio et contemplatio: Roagă-te, cerându-i lui Isus harul de a învia la o viață nouă prin credința în El și prin iubirea Lui.
IV. Actio: păstrează în inimă mesajul pe care l-ai primit și ia decizii conforme cu acest cuvânt.