I. Invocă-l pe Duhul Sfânt:

     Doamne, cuvântul tău e viu și plin de putere, dă lumină celor ce sunt în întuneric și tulbură pe cei ce sunt prea siguri pe ei. Chiar acum, tu te pregătești să-mi vorbești, iar eu mă pregătesc să te ascult. Simt că trebuie să fiu atins de mâna ta, ce vindecă și binecuvântează, ca să pot vedea, să pot înțelege. Trimite pe Duhul Sfânt ca să pot înțelege, și înțelegând să te pot vedea. Amin.

     II. Citește cu atenție Cuvântul lui Dumnezeu (In 9,1-41):

«¹Pe când trecea, a văzut un om, orb din naştere. ²Discipolii lui l-au întrebat: „Rabbi, cine a păcătuit că s-a născut orb, el sau părinţii lui?” ³Isus a răspuns: „N-a păcătuit nici el, nici părinţii lui, ci [este astfel] ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu. ⁴Noi trebuie să săvârşim lucrările celui care m-a trimis, atât timp cât este zi; vine noaptea, când nimeni nu mai poate să lucreze. ⁵Cât timp sunt în lume, eu sunt lumina lumii”. ⁶După ce a spus acestea, a scuipat pe pământ, a făcut tină cu salivă, i-a pus tina pe ochi ⁷şi i-a zis: „Du-te şi spală-te la piscina Siloe!” – care înseamnă „Trimisul”. Aşadar, el a plecat, s-a spălat şi s-a întors văzând. ⁸Atunci vecinii şi cei care îl văzuseră mai înainte că era cerşetor au zis: „Nu este el cel care şedea şi cerşea?” ⁹Unii spuneau: „El este!”, alţii ziceau: „Nu, dar seamănă cu el!” El a zis: „Eu sunt!” ¹⁰Aşadar, i-au spus: „Cum ţi s-au deschis ochii?” ¹¹El a răspuns: „Omul care se numeşte Isus a făcut tină, mi-a uns ochii şi mi-a zis: «Du-te la Siloe şi spală-te!» Deci, m-am dus şi, după ce m-am spălat, am început să văd”. ¹²Ei i-au zis: „Unde este acela?” El a spus: „Nu ştiu”. ¹³L-au dus la farisei pe cel care fusese orb. ¹⁴De fapt, era sâmbătă ziua în care a făcut Isus tina şi i-a deschis ochii. ¹⁵Fariseii l-au întrebat din nou, cum a început să vadă. El le-a zis: „Mi-a pus tină pe ochi, m-am spălat şi văd”. ¹⁶Câţiva dintre farisei ziceau: „Omul acesta nu este de la Dumnezeu, pentru că nu ţine sâmbăta”. Alţii însă, ziceau: „Cum poate un om păcătos să facă astfel de semne?” Şi era dezbinare între ei. ¹⁷Deci, i-au zis iarăşi orbului: „Tu ce spui despre el, de vreme ce ţi-a deschis ochii?” El a răspuns: „Este un profet”. ¹⁸Iudeii nu credeau despre el că fusese orb şi a început să vadă, până când i-au chemat pe părinţii celui care şi-a căpătat vederea ¹⁹şi i-au întrebat: „Acesta este fiul vostru pe care spuneţi că l-aţi născut orb? Aşadar, cum de vede acum?” ²⁰Părinţii lui au răspuns şi au zis: „Ştim că acesta este fiul nostru şi că l-am născut orb. ²¹Dar cum de vede acum, nu ştim. Şi nici cine i-a deschis ochii nu ştim. Întrebaţi-l pe el; e destul de mare. Va vorbi el însuşi despre sine”. ²²Părinţii lui au spus acestea pentru că se temeau de iudei. De fapt, iudeii se înţeleseseră deja ca, dacă cineva ar fi mărturisit că el este Cristos, să fie exclus din sinagogă. ²³De aceea au spus părinţii lui: „E destul de mare; întrebaţi-l pe el”. ²⁴Atunci l-au chemat a doua oară pe omul care fusese orb şi i-au zis: „Dă mărire lui Dumnezeu! Noi ştim că omul acesta este un păcătos”. ²⁵El a răspuns: „Eu nu ştiu dacă este un păcătos. Eu una ştiu: că eram orb şi acum văd”. ²⁶Ei i-au zis: „Ce ţi-a făcut? Cum ţi-a deschis ochii?” ²⁷Le-a răspuns: „V-am spus deja şi nu m-aţi ascultat. De ce vreţi să auziţi din nou? Nu cumva vreţi şi voi să deveniţi discipolii lui?” ²⁸Atunci au început să-l insulte zicând: „Tu eşti discipolul lui. Noi suntem discipolii lui Moise! ²⁹Noi ştim că lui Moise i-a vorbit Dumnezeu. Dar acesta nu ştim de unde este”. ³⁰Omul a răspuns şi le-a zis: „Tocmai asta-i de mirare, că voi nu ştiţi de unde este, iar el mi-a deschis ochii. ³¹Noi ştim că Dumnezeu nu-i ascultă pe păcătoşi ci, dacă cineva îl cinsteşte pe Dumnezeu şi împlineşte voinţa lui, pe acela îl ascultă. ³²De când lumea nu s-a auzit ca cineva să fi deschis ochii unui orb din naştere. ³³Dacă acesta n-ar fi de la Dumnezeu, n-ar fi putut face nimic”. ³⁴I-au răspuns şi au zis: „Tu eşti născut cu totul în păcat şi ne înveţi pe noi?” Şi l-au dat afară. ³⁵Isus a auzit că l-au dat afară şi, întâlnindu-l, i-a zis: „Crezi tu în Fiul Omului?” ³⁶El a răspuns: „Cine este, Doamne, ca să cred în el?” ³⁷Isus i-a spus: „L-ai şi văzut. Este cel care vorbeşte cu tine”. ³⁸El i-a zis: „Cred, Doamne”; şi s-a închinat înaintea lui. ³⁹Isus i-a zis: „Am venit în lumea aceasta ca să fac judecată pentru ca cei ce nu văd, să vadă, iar cei care văd, să devină orbi”. ⁴⁰Unii dintre fariseii care erau cu el au auzit acestea şi i-au zis: „Nu cumva suntem şi noi orbi?” ⁴¹Isus le-a zis: „Dacă aţi fi orbi, nu aţi avea păcat. Dar pentru că spuneţi: «Vedem», păcatul vostru rămâne”.»

     III. Câteva orientări pentru a ne ajuta la meditație şi rugăciune?

     În pagina evanghelică apar două simboluri divine: lumina și apa. Fundalul e constituit de sărbătoarea Corturilor, solemnitate ce amintea de peregrinarea lui Israel prin pustiu și perioada în care everii locuiau în corturi. Primul element al sărbătorii era lumina: erau aprinse torțe pe zidurile Templului și toată cetatea era luminată. Al doilea element era apa: Marele Preot iniția o procesiune și aducea apă de la piscina Siloe pentru a stropi altarul jertfelor. Cele două simboluri, lumina și apa, străbat întreaga Scriptură, de la cartea Genezei, acolo unde Domnul crează lumina până la cartea Apocalipsului. Sunt semne care orientează către Dumnezeu. De fapt Dumnezeu este lumina adevărată, iar Cristos este lumina lumii („Eu sunt lumina lumii”) și soarele dreptății. În context creștin, ambele semne, apa și lumina fac referință la botez (In 9 fiind citit în cheie baptismală în primele secole). Apa e semnul spălării de păcate, al darurilor ce purifică. Lumina este Cristos însuși. La botez am primit lumina lui Cristos, am devenit fiii luminii.

     Un alt aspect se referă la drumul de credință pentru a descoperi chipul lui Cristos. Orbul parcurge un itinerar de credință, descoperind progresiv pe Isus Cristos. Mai întâi, îl vede în vindecător pe omul numit Isus. Mai apoi, își dă seama că este Trimisul, cel ce vine de la Dumnezeu. Succesiv, consideră că e vorba de un profet; iar la final va declara credința sa în fața Fiului Omului și se va închina înaintea celui care este Domn-Kyrios.

     Evanghelia invită și la o reflecție asupra orbirii spirituale. Suntem invitați să ne analizăm vederea și obstacolele ce stau în fața luminii, aspectul vizibil al vieții adevărate oferite de Cristos Cuvântul.

     IV. Roagă-te: Psalmul 23.

     V. Propune-ți acțiuni concrete pentru acest Post Mare.