I. Invocă-l pe Duhul Sfânt:

„Doamne Isuse, trimite Duhul tău Sfânt, ca să ne ajute să citim Scriptura, cu aceeaşi privire cu care ai citit-o tu pentru ucenicii de pe drumul spre Emaus. Cu lumina Cuvântului scris în Biblie, tu i-ai ajutat să descopere prezenţa lui Dumnezeu în evenimentele tulburătoare ale condamnării şi morţii tale. Creează în noi tăcerea pentru a asculta glasul tău în creaţie şi în Scriptură, în evenimente şi în persoane, mai ales în săraci şi suferinzi. Asta îţi cerem Isuse, Fiul Mariei, care ni l-ai descoperit pe Tatăl şi l-ai trimis pe Duhul Sfânt. Amin”.

II. Citeşte Cuvântul lui Dumnezeu: ce spune textul?

În acel timp, Isus le-a zis arhiereilor şi bătrânilor poporului: „Ascultaţi o altă parabolă: era odată un stăpân care a plantat o vie, a înconjurat-o cu un gard, a săpat un teasc şi a construit un turn. Apoi a dat-o în arendă unor viticultori şi a plecat în călătorie. Când s-a apropiat timpul culesului, i-a trimis pe servitorii săi la viticultori, ca să primească roadele sale. 35 Dar viticultorii, prinzându-i pe servitorii săi, pe unul l-au lovit, pe altul l-au ucis, pe altul l-au bătut cu pietre. A trimis din nou alţi servitori, mai numeroşi decât primii, dar le-au făcut la fel.

În cele din urmă l-a trimis pe fiul său la ei, zicându-şi: «De fiul meu le va fi ruşine». Însă viticultorii, când l-au văzut pe fiu, au zis între ei: «Acesta este moştenitorul. Haideţi să-l ucidem, ca să avem moştenirea lui!» Prinzându-l, l-au aruncat afară din vie şi l-au ucis.

Aşadar, când va veni stăpânul viei, ce le va face acelor viticultori?”.

I-au zis:

– Pe acei răi îi va ucide fără milă, iar via o va da în arendă altor viticultori, care îi vor da roadele la timpul cuvenit.

Isus le-a zis:

– N-aţi citit niciodată în Scripturi: «Piatra pe care au dispreţuit-o constructorii, aceasta a devenit piatră unghiulară; Domnul a făcut acest lucru şi este minunat în ochii noştri»?

De aceea, vă spun: Împărăţia lui Dumnezeu va fi luată de la voi şi dată unui neam care va aduce roadele cuvenite (Mt 21,33-43).

III. Meditează în tăcere: ce-ţi spune ŢIE textul?

Această relatare nu este în mod tehnic o parabolă, care are numai un punct de comparaţie şi o învăţătură, ci este o alegorie în care fiecare membru sau personaj are o corespondenţă cu realitatea. Astfel, în acest caz este evident să deducem că stăpânul viei este Dumnezeu; via aleasă şi îngrijită este Israelul; arendaşii sau viticultorii sunt conducătorii religioşi ai lui Israel; servitorii trimişi să caute roade sunt profeţii; fiul stăpânului, moştenitorul, trimis ca ultima încercare şi asasinat de către viticultori este însuşi Isus; noii arendaşi vor fi iudeii credincioşi şi neamurile sau păgânii.

Această alegorie este o versiune liberă şi mărită a cântecului viei din Is 5,1-7 pe care îl citim ca prima lectură de astăzi. Isus relatează o istorie nouă despre «vechea» vie. De fapt, prin ea relatează, în sinteză, toată istoria mântuirii de la dăruirea ţării lui Israel până la moartea lui Isus.

Cu întrebarea: „ce le va face acelor viticultori?” (Mt 21,40) Isus vrea să justifice decizia lui Dumnezeu de a-l pedepsi pe Israel. Răspunzând ascultătorii într-un chip reuşit, marii preoţi şi bătrânii poporului, ajung să se condamne pe ei înşişi. Aşa afirmă Isus până la final cu un soi de sentinţă de condamnare. De aceea, Dumnezeu nu este nedrept dacă le ia privilegiul de a avea via, Împărăţia, şi o încredinţează altui popor care dă rod de adevăr. Pentru a spune adevărul, Dumnezeu a avut o răbdare enormă şi în intenţia sa de a obţine roadele cuvenite a trimis la vie până şi pe Fiul său.

„A produce rod” sau „a da rod” în Matei face aluzie ca metaforă pentru adevărata convertire. Roadele pe care stăpânul le căuta erau convertirea ca răspuns la proclamarea lui Ioan şi la învăţătura lui Isus […] Matei nu pretinde să-i condamne pe iudei, însă vrea să atragă atenţia comunităţii sale.

Întrebări: Am avut atitudini în care mă închid faţă de alte persoane pentru că nu gândesc ca mine sau sunt diferite? L-am întâlnit pe Dumnezeu şi milostivirea sa în cei pe care i-am judecat rău pentru că nu merg pe însuşi drumul meu spre Dumnezeu? Abandonez cu uşurinţă învăţăturile lui Isus şi exigenţele sale? Încotro merge drumul meu de convertire?

IV. Roagă-te cu Cuvântul meditat: ce-i spui TU Domnului?

V. Contemplă: ce CONVERTIRE a minții, a inimii și a vieții îți cere Domnul?

VI. Păstrează în inimă, printr-o FRAZĂ, mesajul pe care l-ai primit şi propune-ţi acţiuni concrete pentru zilele următoare.

„Doamne, convertirea mea să fie rodul sincer care provine din inima mea”