Din viața Seminarului

Hirotonire prezbiterală – 2026

Hirotonire prezbiterală – 2026
Distribuie
Facebook LinkedIn Email

Miercuri, 24 iunie 2026, în Solemnitatea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, în Catedrala Romano-Catolică „Sfânta Fecioară Maria, Regină” din Iași a fost celebrată una dintre cele mai însemnate sfinte Liturghii ale anului: hirotonirea întru sfânta Preoție a zece diaconi, prin impunerea mâinilor și rugăciunea de consacrare rostite de Preasfințitul Iosif Păuleț, episcop de Iași.

La acest moment de adâncă semnificație eclezială au luat parte un număr însemnat de preoți, persoane consacrate, seminariști, familiile candidaților, precum și numeroși credincioși, care s-au unit în rugăciune spre a întâmpina, cu bucurie și recunoștință, darul a zece noi slujitori ai altarului oferit Bisericii locale și universale.

În omilia rostită cu acest prilej, Preasfințitul Iosif Păuleț i-a invitat pe candidați să își contemple misiunea în lumina figurii sfântului Ioan Botezătorul, precursorul Domnului. Pornind de la exemplul Înaintemergătorului, a conturat trei dimensiuni fundamentale ale slujirii preoțești. Cea dintâi este chemarea profetică: aceea de a fi glasuri îndrăznețe ale evangheliei într-o lume marcată de relativism și de criza adevărului, glasuri care să rostească, fără teamă, cuvântul lui Dumnezeu. Cea de-a doua este chemarea de înainte-mergători, după modelul lui Ioan, prin care preotul este chemat să pregătească inimile oamenilor pentru întâlnirea cu Cristos și să-i călăuzească pe credincioși pe calea vieții în har. Cea de-a treia este chemarea la mărturie autentică: o viață coerentă, în care propovăduirea cuvântului este confirmată de faptele iubirii concrete și ale slujirii dăruite cu generozitate.

După omilie a urmat ritul sacru al hirotonirii. Candidații și-au exprimat în mod public voința de a primi sacramentul Preoției și au făgăduit ascultare și fidelitate episcopului diecezan și succesorilor săi legitimi. În timpul cântării Litaniei tuturor sfinților, aceștia s-au prosternat înaintea altarului – un gest profund care a exprimat nu doar smerenia și totala lor abandonare în mâinile lui Dumnezeu, ci și o simbolică moarte față de sine și față de lume, pentru a se putea ridica la o viață complet nouă, dedicată slujirii. În acele momente de intensă încărcătură spirituală, în timp ce candidații se aflau prosternați la pământ, întreaga comunitate unită în rugăciune a invocat mijlocirea Bisericii din ceruri, amintind că nimeni nu pășește singur pe calea Preoției, ci susținut de marea familie a sfinților.

Ritul a continuat cu cel mai dens și solemn moment al celebrării: impunerea mâinilor și rugăciunea de consacrare. În deplină tăcere, Preasfințitul Iosif și-a impus mâinile pe capul fiecărui candidat, gest străvechi, de origine apostolică, prin care este transmis darul Duhului Sfânt. Acestui gest sacru i s-au alăturat ceilalți episcopi prezenți – PS Petru Sescu, episcop auxiliar de Iași, PS Petru Gherghel, episcop emerit de Iași, ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop emerit de București și PS Thomas Deenihan, episcop de Meath (Irlanda) – exprimând comuniunea deplină a Colegiului Episcopilor cu Biserica locală. Apoi, într-o procesiune solemnă, fiecare preot prezent a repetat acest gest sacru pe capul candidaților, manifestând unitatea și fraternitatea sacerdotală a întregului cler strâns în jurul păstorilor săi. A urmat apoi marea rugăciune de consacrare, prin care Dumnezeu Tatăl a fost rugat să reverse asupra acestor aleși demnitatea Preoției, configurându-i mistic cu Cristos – Capul, Păstorul și Mirele Bisericii sale.

După acest moment culminant, a urmat îmbrăcarea veșmintelor sacerdotale și ungerea mâinilor cu Sfânta Crismă. Acest din urmă gest, amintind de ungerea cu Duhul Sfânt a lui Isus din Nazaret, pecetluiește consacrarea noilor preoți. Sfințite și parfumate cu uleiul mântuirii, palmele lor au primit menirea de a aduce pe altar jertfa euharistică, de a dezlega păcatele și de a împărți binecuvântarea lui Dumnezeu. A urmat apoi înmânarea pâinii și a vinului: prin cuvintele rituale adresate fiecăruia – „primește darul poporului sfânt, care trebuie oferit lui Dumnezeu. Dă-ți seama de ceea ce vei săvârși, pune în practică ceea ce vei săvârși și orânduiește-ți viața după misterul Crucii Domnului” –, Biserica le-a încredințat misiunea centrală a vieții lor: celebrarea Sfintei Liturghii și chemarea de a-și transforma propria viață într-o jertfă vie.

Sfânta Liturghie a continuat apoi cu liturgia euharistică, în cadrul căreia cei zece noi preoți au concelebrat pentru prima dată, frângând Pâinea Vieții la altar alături de păstorul diecezei.

La finalul celebrării, un reprezentant al noilor preoți a adus mulțumire lui Dumnezeu pentru darul chemării, precum și familiilor, formatorilor și tuturor celor care i-au însoțit pe drumul vocației. Bucuria momentului a fost împărtășită de întreaga adunare, care a rămas unită în rugăciune și recunoștință.

Sărbătoarea s-a încheiat sub semnul „binecuvântării primițiale” – prima binecuvântare solemnă pe care noii preoți au împărtășit-o episcopilor, părinților și tuturor credincioșilor prezenți. Încredințați ocrotirii Maicii Domnului și inspirați de curajul sfântului Ioan Botezătorul, cei zece noi slujitori pășesc de astăzi în secerișul Domnului, devenind pentru întreaga Biserică semne vii ale speranței, ale milostivirii și ale iubirii lui Cristos în lume.

Cei 10 noi prezbiteri provin din diferite comunităţi parohiale şi au fost hirotoniţi pentru Dieceza de Iaşi, respectiv pentru ordine şi congregaţii religioase:

  1. Dominic Brandiu, din Parohia „Sfântul Gheorghe”, Lilieci, pentru Dieceza de Iaşi
  2. Iosif-Eduard Budău, din Parohia „Naşterea Sfintei Fecioare Maria”, Valea Seacă, pentru Dieceza de Iaşi
  3. Alexandru-Cristinel Chiricheş, FIM, din parohia „Înălţarea Sfintei Cruci”, Luizi Călugăra, pentru Congregaţia „Fiii Iubirii Milostive”
  4. Laurenţiu Diac, din Parohia „Înălţarea Sfintei Cruci”, Bacău, pentru Dieceza de Iaşi
  5. Ioachim Doboş, din Parohia „Adormirea Maicii Domnului”, Horgeşti, pentru Dieceza de Iaşi
  6. Laurenţiu Frâncu, Ocarm., din Parohia „Sf. Anton”, Faraoani, pentru Ordinul Carmelitan
  7. Alexandru Mârţ, din Parohia „Adormirea Maicii Domnului”, Pildeşti, pentru Dieceza de Iaşi
  8. Daniel Mîrţ, din Parohia „Adormirea Maicii Domnului”, Pildeşti, pentru Dieceza de Iaşi
  9. Gabriel-Ştefan Mureşan, OFMConv, din Parohia „Sfântul Anton de Padova”, Baia Mare, pentru Provincia Franciscană
  10. Florin-Marian Nistor, OFMConv, din Parohia „Sfântul Ioan Nepomuk”, Huta-Certeze, filiala „Sfânta Rita”, Târşolţ, Satu Mare, pentru Provincia Franciscană

Mărturii ale noilor prezbiteri:

  1. „Hirotonirea mea preoțească reprezintă împlinirea unui parcurs vocațional început cu mulți ani în urmă, atunci când am simțit pentru prima dată chemarea lui Cristos de a-l urma mai îndeaproape. De-a lungul formării în seminar, prin rugăciune, studiu și experiențe pastorale, am înțeles că preoția nu este o răsplată pentru meritele omului, ci un dar gratuit al lui Dumnezeu și o misiune de slujire închinată Bisericii și oamenilor. În ziua hirotonirii, am simțit profund prezența lui Dumnezeu și comuniunea întregii Biserici. Prin impunerea mâinilor episcopului și rugăciunea de consacrare, am primit harul de a participa în mod special la preoția lui Cristos, fiind chemat să vestesc evanghelia, să celebrez Sfintele Taine și să păstoresc poporul lui Dumnezeu. Sunt profund recunoscător părinților mei, familiei, formatorilor, profesorilor, confraților preoți și tuturor celor care m-au susținut prin rugăciune și exemplu. Fără ajutorul și încurajarea lor, acest drum ar fi fost mult mai greu. Astăzi, ca preot al lui Cristos și al Bisericii sale, îmi doresc să fiu un slujitor credincios, apropiat de oameni, disponibil pentru cei aflați în nevoie și un martor autentic al iubirii divine. Îi încredințez întreaga mea slujire ocrotirii Sfintei Fecioare Maria și îi rog pe toți credincioșii să mă însoțească în continuare cu rugăciunea lor. «Iată-mă, Doamne, vin să fac voia ta!» (Ps 40,8)” (pr. Budău Iosif-Eduard).
  2. „Sacramentul primit astăzi a adus în inima mea o bucurie profundă și un zel reînnoit pentru slujirea la care Domnul mă cheamă pentru întreaga viață. Pe parcursul celebrării am simțit în mod deosebit rugăciunea și apropierea celor prezenți, iar această comuniune a făcut ca harul acestei zile să fie cu atât mai intens trăit. În bucuria acestui moment sunt cuprinse și prezența familiei mele, prietenia celor care mi-au fost alături și legătura vie cu comunitatea natală, alături de care am învățat să descopăr și să urmez chemarea Domnului. Port în suflet recunoștință față de Domnul pentru acest dar minunat și îl rog să mă întărească mereu, pentru ca slujirea mea să fie un răspuns fidel, generos și plin de iubire față de voința sa” (pr. Brandiu Dominic).
  3. „Ziua de 24 iunie a fost o zi memorabilă pentru noi, deoarece cu ajutorul lui Dumnezeu am fost hirotoiți prezbiteri pentru a sluji poporul său. A fost o zi plină de emoție în care am simțit harul lui Dumnezeu care s-a revărsat asupra noastră. Suntem profund recunoscători pentru acest dar pe care l-am primit, taina Sfintei Preoții. Le mulțumim tuturor celor care au fost alături de noi și s-au unit în rugăciune, în mod special celor care într-un fel sau altul au contribuit să ajungem preoți” (pr. Mârț Alexandru).

Talmaciu Marcu-Emanuel, anul IV