Lectio divina

Lectio divina – Duminica a XXVII-a din timpul de peste an (A)

Lectio divina – Duminica a XXVII-a din timpul de peste an (A)
Distribuie
Facebook LinkedIn Email

I. Invocă-l pe Duhul Sfânt:

„Doamne Isuse, trimite Duhul tău Sfânt, ca să ne ajute să citim Scriptura, cu aceeași privire cu care ai citit-o tu pentru ucenicii de pe drumul spre Emaus. Cu lumina Cuvântului scris în Biblie, tu i-ai ajutat să descopere prezența lui Dumnezeu în evenimentele tulburătoare ale condamnării și morții tale. Creează în noi tăcerea pentru a asculta glasul tău în creație și în Scriptură, în evenimente și în persoane, mai ales în săraci și suferinzi. Asta îți cerem Isuse, Fiul Mariei, care ni l-ai descoperit pe Tatăl și l-ai trimis pe Duhul Sfânt. Amin”.

II. Citește Cuvântul lui Dumnezeu: ce spune textul?

În acel timp, Isus le-a zis arhiereilor și bătrânilor poporului: „Ascultați o altă parabolă: era odată un stăpân care a plantat o vie, a înconjurat-o cu un gard, a săpat un teasc și a construit un turn. Apoi a dat-o în arendă unor viticultori și a plecat în călătorie. Când s-a apropiat timpul culesului, i-a trimis pe servitorii săi la viticultori, ca să primească roadele sale. 35 Dar viticultorii, prinzându-i pe servitorii săi, pe unul l-au lovit, pe altul l-au ucis, pe altul l-au bătut cu pietre. A trimis din nou alți servitori, mai numeroși decât primii, dar le-au făcut la fel.

În cele din urmă l-a trimis pe fiul său la ei, zicându-și: «De fiul meu le va fi rușine». Însă viticultorii, când l-au văzut pe fiu, au zis între ei: «Acesta este moștenitorul. Haideți să-l ucidem, ca să avem moștenirea lui!» Prinzându-l, l-au aruncat afară din vie și l-au ucis.

Așadar, când va veni stăpânul viei, ce le va face acelor viticultori?”.

I-au zis:

– Pe acei răi îi va ucide fără milă, iar via o va da în arendă altor viticultori, care îi vor da roadele la timpul cuvenit.

Isus le-a zis:

– N-ați citit niciodată în Scripturi: «Piatra pe care au disprețuit-o constructorii, aceasta a devenit piatră unghiulară; Domnul a făcut acest lucru și este minunat în ochii noștri»?

De aceea, vă spun: Împărăția lui Dumnezeu va fi luată de la voi și dată unui neam care va aduce roadele cuvenite (Mt 21,33-43).

III. Meditează în tăcere: ce-ți spune ȚIE textul?

Această relatare nu este în mod tehnic o parabolă, care are numai un punct de comparație și o învățătură, ci este o alegorie în care fiecare membru sau personaj are o corespondență cu realitatea. Astfel, în acest caz este evident să deducem că stăpânul viei este Dumnezeu; via aleasă și îngrijită este Israelul; arendașii sau viticultorii sunt conducătorii religioși ai lui Israel; servitorii trimiși să caute roade sunt profeții; fiul stăpânului, moștenitorul, trimis ca ultima încercare și asasinat de către viticultori este însuși Isus; noii arendași vor fi iudeii credincioși și neamurile sau păgânii.

Această alegorie este o versiune liberă și mărită a cântecului viei din Is 5,1-7 pe care îl citim ca prima lectură de astăzi. Isus relatează o istorie nouă despre «vechea» vie. De fapt, prin ea relatează, în sinteză, toată istoria mântuirii de la dăruirea țării lui Israel până la moartea lui Isus.

Cu întrebarea: „ce le va face acelor viticultori?” (Mt 21,40) Isus vrea să justifice decizia lui Dumnezeu de a-l pedepsi pe Israel. Răspunzând ascultătorii într-un chip reușit, marii preoți și bătrânii poporului, ajung să se condamne pe ei înșiși. Așa afirmă Isus până la final cu un soi de sentință de condamnare. De aceea, Dumnezeu nu este nedrept dacă le ia privilegiul de a avea via, Împărăția, și o încredințează altui popor care dă rod de adevăr. Pentru a spune adevărul, Dumnezeu a avut o răbdare enormă și în intenția sa de a obține roadele cuvenite a trimis la vie până și pe Fiul său.

„A produce rod” sau „a da rod” în Matei face aluzie ca metaforă pentru adevărata convertire. Roadele pe care stăpânul le căuta erau convertirea ca răspuns la proclamarea lui Ioan și la învățătura lui Isus […] Matei nu pretinde să-i condamne pe iudei, însă vrea să atragă atenția comunității sale.

Întrebări: Am avut atitudini în care mă închid față de alte persoane pentru că nu gândesc ca mine sau sunt diferite? L-am întâlnit pe Dumnezeu și milostivirea sa în cei pe care i-am judecat rău pentru că nu merg pe însuși drumul meu spre Dumnezeu? Abandonez cu ușurință învățăturile lui Isus și exigențele sale? Încotro merge drumul meu de convertire?

IV. Roagă-te cu Cuvântul meditat: ce-i spui TU Domnului?

V. Contemplă: ce CONVERTIRE a minții, a inimii și a vieții îți cere Domnul?

VI. Păstrează în inimă, printr-o FRAZĂ, mesajul pe care l-ai primit și propune-ți acțiuni concrete pentru zilele următoare.

„Doamne, convertirea mea să fie rodul sincer care provine din inima mea”