I. Invocă-l pe Duhul Sfânt:
„Bunule Isus, dă-ne Duhul tău, același care te-a zămislit în sânul Mariei, cel care te-a învățat, încă de mic, lucrurile Tatălui, cel care te-a condus în deșert și în încercări, cel care a fost alături de tine pentru a te întări și să începi să vestești Viața Nouă, cel care a umplut zilele tale, și ți-a dat putere pentru a face voința Tatălui, dă-ne pe Duhul tău, Doamne, pentru a urma exemplul tău. Amin”.
II. Citește cu atenție Cuvântul lui Dumnezeu:
Nașterea lui Isus Cristos a fost astfel: mama lui, Maria, fiind logodită cu Iosif, înainte ca ei să fi fost împreună, ea s-a aflat însărcinată de la Duhul Sfânt. 19 Iosif, soțul ei, fiind drept și nevoind s-o expună, a vrut să o lase în ascuns. 20 Cugetând el la acestea, iată că un înger al Domnului i-a apărut în vis, spunându-i: „Iosif, fiul lui David, nu te teme să o iei pe Maria, soția ta, căci ceea ce s-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt! 21 Ea va naște un fiu și-i vei pune numele Isus, căci el va mântui poporul său de păcatele sale”.
22 Toate acestea s-au petrecut ca să se împlinească ceea ce fusese spus de Domnul, prin profetul care zice: 23 „Iată, fecioara va zămisli și va naște un fiu și îi vor pune numele Emanuel”, care, tradus, înseamnă: „Dumnezeu-cu-noi”.
24 Trezindu-se din somn, Iosif a făcut după cum i-a poruncit îngerul Domnului și a luat-o la sine pe soția lui.
III. Meditează în tăcere asupra fragmentului evanghelic întrebându-te: ce spune textul?
Evanghelia ne invită să contemplăm că și atunci când spunem „da”-ul nostru lui Dumnezeu, neliniștile personale și adversitățile nu dispar. A trăi comunitar iubirea ne ajută să acceptăm misiunea pe care Dumnezeu ne-o încredințează și asemenea lui Iosif putem să fim mai docili dacă învățăm să contemplăm acțiunea lui Dumnezeu în viața prietenilor noștri și a celor din familia noastră și îi sprijinim în proiectele bune pe care le desfășoară.
Papa Francisc ne împărtășește aceste cuvinte pentru meditația noastră: „Această evanghelie ne arată toată măreția sufletească a sfântului Iosif. El urma un bun proiect de viață, însă Dumnezeu rezerva pentru el un alt plan, o misiune mai mare. Iosif era un om care dădea mereu ascultare glasului lui Dumnezeu, profund sensibil față de voința sa secretă, un om atent la mesajele care ajungeau la el din adâncul inimii și de sus. Nu s-a încăpățânat să urmărească acel proiect al său de viață, nu a permis ca supărarea să-i otrăvească sufletul, ci a fost gata să se pună la dispoziția noutății care, în mod descumpănitor, îi era prezentată. Este așa, era un om bun. Nu ura și nu a permis ca supărarea să-i otrăvească sufletul.
Dar de câte ori ura, antipatia chiar, supărarea nu ne otrăvesc nouă sufletul! Și acest lucru face rău. Să nu permitem asta niciodată: el este un exemplu în acest sens. Și astfel, Iosif a devenit și mai liber și mare. Acceptându-se după planul Domnului, Iosif se regăsește pe deplin pe sine însuși, dincolo de sine. Această libertate a sa de a renunța la ceea ce este al său, la posesia asupra propriei existențe, și această deplină disponibilitate interioară a sa la voința lui Dumnezeu ne interpelează și ne arată calea.
Să ne dispunem așadar să celebrăm Crăciunul contemplându-i pe Maria și pe Iosif: Maria, femeia plină de har care a avut curajul de a se încredința total Cuvântului lui Dumnezeu; Iosif, bărbatul fidel și drept care a preferat să creadă în Domnul în loc să asculte glasurile îndoielii și orgoliului uman.
Cu ei să mergem împreună spre Betleem”.
IV. Contemplă viața ta cu ochii lui Dumnezeu, întrebându-te ce îți spune ție textul și împărtășește cu ceilalți
Cred că acest Crăciun va aduce schimbări în viața mea? Deja am început să fac planuri pentru anul viitor? Ce voi face în fața noutăților care mi se prezintă?
V. Roagă-te cu Cuvântul meditat: iertare, mulțumire, cerere
VI. Păstrează în inimă, printr-o frază, mesajul pe care l-ai primit și propune-ți acțiuni concrete pentru zilele următoare.
„Doamne, voi împlini misiunea pe care mi-o încredințezi”
