I. Invocă-l pe Duhul Sfânt:
Doamne, cuvântul tău e viu și plin de putere, dă lumină celor ce sunt în întuneric și tulbură pe cei ce sunt prea siguri pe ei. Chiar acum, tu te pregătești să-mi vorbești, iar eu mă pregătesc să te ascult. Simt că trebuie să fiu atins de mâna ta, ce vindecă și binecuvântează, ca să pot vedea, să pot înțelege. Trimite pe Duhul Sfânt ca să pot înțelege, și înțelegând să te pot vedea. Amin.
II. Citește cu atenție Cuvântul lui Dumnezeu (In 9,1-41):
«1Pe când trecea, a văzut un om, orb din naștere. 2Discipolii lui l-au întrebat: „Rabbi, cine a păcătuit că s-a născut orb, el sau părinții lui?” 3Isus a răspuns: „N-a păcătuit nici el, nici părinții lui, ci [este astfel] ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu. 4Noi trebuie să săvârșim lucrările celui care m-a trimis, atât timp cât este zi; vine noaptea, când nimeni nu mai poate să lucreze. 5Cât timp sunt în lume, eu sunt lumina lumii”. 6După ce a spus acestea, a scuipat pe pământ, a făcut tină cu salivă, i-a pus tina pe ochi 7și i-a zis: „Du-te și spală-te la piscina Siloe!” – care înseamnă „Trimisul”. Așadar, el a plecat, s-a spălat și s-a întors văzând. 8Atunci vecinii și cei care îl văzuseră mai înainte că era cerșetor au zis: „Nu este el cel care ședea și cerșea?” 9Unii spuneau: „El este!”, alții ziceau: „Nu, dar seamănă cu el!” El a zis: „Eu sunt!” 10Așadar, i-au spus: „Cum ți s-au deschis ochii?” 11El a răspuns: „Omul care se numește Isus a făcut tină, mi-a uns ochii și mi-a zis: «Du-te la Siloe și spală-te!» Deci, m-am dus și, după ce m-am spălat, am început să văd”. 12Ei i-au zis: „Unde este acela?” El a spus: „Nu știu”. 13L-au dus la farisei pe cel care fusese orb. 14De fapt, era sâmbătă ziua în care a făcut Isus tina și i-a deschis ochii. 15Fariseii l-au întrebat din nou, cum a început să vadă. El le-a zis: „Mi-a pus tină pe ochi, m-am spălat și văd”. 16Câțiva dintre farisei ziceau: „Omul acesta nu este de la Dumnezeu, pentru că nu ține sâmbăta”. Alții însă, ziceau: „Cum poate un om păcătos să facă astfel de semne?” Și era dezbinare între ei. 17Deci, i-au zis iarăși orbului: „Tu ce spui despre el, de vreme ce ți-a deschis ochii?” El a răspuns: „Este un profet”. 18Iudeii nu credeau despre el că fusese orb și a început să vadă, până când i-au chemat pe părinții celui care și-a căpătat vederea 19și i-au întrebat: „Acesta este fiul vostru pe care spuneți că l-ați născut orb? Așadar, cum de vede acum?” 20Părinții lui au răspuns și au zis: „Știm că acesta este fiul nostru și că l-am născut orb. 21Dar cum de vede acum, nu știm. Și nici cine i-a deschis ochii nu știm. Întrebați-l pe el; e destul de mare. Va vorbi el însuși despre sine”. 22Părinții lui au spus acestea pentru că se temeau de iudei. De fapt, iudeii se înțeleseseră deja ca, dacă cineva ar fi mărturisit că el este Cristos, să fie exclus din sinagogă. 23De aceea au spus părinții lui: „E destul de mare; întrebați-l pe el”. 24Atunci l-au chemat a doua oară pe omul care fusese orb și i-au zis: „Dă mărire lui Dumnezeu! Noi știm că omul acesta este un păcătos”. 25El a răspuns: „Eu nu știu dacă este un păcătos. Eu una știu: că eram orb și acum văd”. 26Ei i-au zis: „Ce ți-a făcut? Cum ți-a deschis ochii?” 27Le-a răspuns: „V-am spus deja și nu m-ați ascultat. De ce vreți să auziți din nou? Nu cumva vreți și voi să deveniți discipolii lui?” 28Atunci au început să-l insulte zicând: „Tu ești discipolul lui. Noi suntem discipolii lui Moise! 29Noi știm că lui Moise i-a vorbit Dumnezeu. Dar acesta nu știm de unde este”. 30Omul a răspuns și le-a zis: „Tocmai asta-i de mirare, că voi nu știți de unde este, iar el mi-a deschis ochii. 31Noi știm că Dumnezeu nu-i ascultă pe păcătoși ci, dacă cineva îl cinstește pe Dumnezeu și împlinește voința lui, pe acela îl ascultă. 32De când lumea nu s-a auzit ca cineva să fi deschis ochii unui orb din naștere. 33Dacă acesta n-ar fi de la Dumnezeu, n-ar fi putut face nimic”. 34I-au răspuns și au zis: „Tu ești născut cu totul în păcat și ne înveți pe noi?” Și l-au dat afară. 35Isus a auzit că l-au dat afară și, întâlnindu-l, i-a zis: „Crezi tu în Fiul Omului?” 36El a răspuns: „Cine este, Doamne, ca să cred în el?” 37Isus i-a spus: „L-ai și văzut. Este cel care vorbește cu tine”. 38El i-a zis: „Cred, Doamne”; și s-a închinat înaintea lui. 39Isus i-a zis: „Am venit în lumea aceasta ca să fac judecată pentru ca cei ce nu văd, să vadă, iar cei care văd, să devină orbi”. 40Unii dintre fariseii care erau cu el au auzit acestea și i-au zis: „Nu cumva suntem și noi orbi?” 41Isus le-a zis: „Dacă ați fi orbi, nu ați avea păcat. Dar pentru că spuneți: «Vedem», păcatul vostru rămâne”.»
III. Câteva orientări pentru a ne ajuta la meditație și rugăciune?
În pagina evanghelică apar două simboluri divine: lumina și apa. Fundalul e constituit de sărbătoarea Corturilor, solemnitate ce amintea de peregrinarea lui Israel prin pustiu și perioada în care everii locuiau în corturi. Primul element al sărbătorii era lumina: erau aprinse torțe pe zidurile Templului și toată cetatea era luminată. Al doilea element era apa: Marele Preot iniția o procesiune și aducea apă de la piscina Siloe pentru a stropi altarul jertfelor. Cele două simboluri, lumina și apa, străbat întreaga Scriptură, de la cartea Genezei, acolo unde Domnul crează lumina până la cartea Apocalipsului. Sunt semne care orientează către Dumnezeu. De fapt Dumnezeu este lumina adevărată, iar Cristos este lumina lumii („Eu sunt lumina lumii”) și soarele dreptății. În context creștin, ambele semne, apa și lumina fac referință la botez (In 9 fiind citit în cheie baptismală în primele secole). Apa e semnul spălării de păcate, al darurilor ce purifică. Lumina este Cristos însuși. La botez am primit lumina lui Cristos, am devenit fiii luminii.
Un alt aspect se referă la drumul de credință pentru a descoperi chipul lui Cristos. Orbul parcurge un itinerar de credință, descoperind progresiv pe Isus Cristos. Mai întâi, îl vede în vindecător pe omul numit Isus. Mai apoi, își dă seama că este Trimisul, cel ce vine de la Dumnezeu. Succesiv, consideră că e vorba de un profet; iar la final va declara credința sa în fața Fiului Omului și se va închina înaintea celui care este Domn-Kyrios.
Evanghelia invită și la o reflecție asupra orbirii spirituale. Suntem invitați să ne analizăm vederea și obstacolele ce stau în fața luminii, aspectul vizibil al vieții adevărate oferite de Cristos Cuvântul.
IV. Roagă-te: Psalmul 23.
V. Propune-ți acțiuni concrete pentru acest Post Mare.
