Categorii

„Ziua armeană” a papei, inaugurată în Vatican statuia sfântului Grigore de Narek

În aceea pe care el însuşi a definit-o o „zi armeană”, papa Francisc a inaugurat, puţin după-amiază, o statuie de bronz în Grădinile Vaticane care-l reprezintă pe eroul culturii armene, sfântul Grigore de Narek, după ce l-a primit dimineaţa în Palatul Apostolic, pe preşedintele Serzh Sargsyan şi pe patriarhii din ţara caucaziană care s-a convertit la creştinism în secolul al IV-lea.

În cursul „colocviilor cordiale” pe care şeful de stat le-a avut cu papa şi, după aceea, cu cardinalul Pietro Parolin şi cu monseniorul „ministru de externe” al Sfântului Scaun, Paul Richard Gallagher, „a fost exprimată satisfacţie vie pentru relaţiile bune existente între Sfântul Scaun şi Armenia”, anunţă Sala de Presă vaticană. „S-a afirmat că inaugurarea statuii sfântului Grigore de Narek, învăţător al Bisericii, în Grădinile Vaticane este ocazie pentru a promova ulterior aceste relaţii, precum şi cele dintre Biserica armeană apostolică şi Biserica catolică. În continuarea acestei întâlniri – se mai citeşte – s-a făcut referinţă la contextul politic regional, dorindu-se ca soluţionarea situaţiilor de conflict şi au fost atinse alte teme de actualitate internaţională, precum şi condiţia creştinilor şi minorităţilor religioase, în special în teatrele de război”.

Pontiful argentinian l-a ridicat pe sfântul Grigore de Narek la demnitatea de învăţător al Bisericii universale la 12 aprilie 2015 cu scrisoarea apostolică anunţată în ziua liturghiei speciale celebrate la „Sfântul Petru” pentru credincioşii de rit armean. Cu acea ocazie, Jorge Mario Bergoglio a amintit de altfel „genocidul” de la începutul secolului al XX-lea, comemorat de armeni la 24 aprilie, folosirea explicită a termenului contestată de Turcia care a provocat protestele din Ankara şi retragerea temporară a propriului ambasador pe lângă Sfântul Scaun. Proteste reafirmate după aceea – fără retragerea ambasadorului – când papa a folosit din nou termenul „genocid” în timpul vizitei în Armenia din iunie 2016. Ideea de a oferi Cetăţii Vaticanului şi lui Francisc statuia de bronz inaugurată astăzi s-a format chiar cu ocazia vizitei papei, când preşedintele Sargsyan i-a dăruit papei argentinian o miniatură de bronz a sfântului Grigore de Narek cu dorinţa de a o putea vedea instalată într-o zi la mărime naturală în Grădinile Vaticane.

La ceremonia sobră de astăzi în spatele Palatului Jandarmeriei, care a durat un sfert de oră după amiază, au fost de faţă însuşi preşedintele Sargsyan, patriarhul Bisericii apostole armene Karekin al II-lea, catholicos al tuturor armenilor, şi catholicos-ul ortodox de Cilicia, Aram I. După rugăciunile papei (în italiană), ale lui Aram I (în engleză) şi ale lui Karekin al II-lea (în armeană), în prezenţa printre alţii a cardinalilor Leonardo Sandri, prefect al Congregaţiei Bisericilor Orientale, şi Giuseppe Bertello, preşedinte al Guvernatoratului Vatican, a fost dezvelită statuia de bronz de doi metri a sculptorului David Erevatsi, cu care Francisc s-a întreţinut pe scurt la încheierea ceremoniei.

În cursul dimineţii, papa i-a primit pe cei trei mari reprezentanţi armeni. Îndeosebi, audienţa acordată preşedintelui, care a durat 24 de minute (de la 10.06 la 10.30), cea lui Aram I, de acum după întâlnirea din Grădinile Vaticane, a durat circa douăzeci de minute (de la 11.41 la 12.04), în timp ce audienţa acordată lui Karekin al II-lea a durat aproape 40 de minute (de la 10.52 la 11.29). „It’s an armenian day”, este o zi armeană, a comentat papa la încheierea dimineţii.

Catholicos-ul tuturor armenilor i-a dăruit pontifului o carte despre biserica din Narek: „Aceasta – a spus papa prin traducerea unui traducător la ceea ce era prezentat de cronicarii admişi la momentele publice ale întâlnirii – este mănăstirea din Narek, nu mai există, a fost distrusă în Turcia”.

Aram I i-a dăruit papei o cruce placată în aur „simbol al poporului armean”, în timp ce preşedintele Sargsyan i-a dăruit lui Francisc un model al bisericii „Sfânta Gaiané” (630), „importantă pentru unirea creştinilor din Armenia”. În momentul prezentării delegaţiilor, cu ambii patriarhi a venit cardinalul Kurt Koch, preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, însoţit cu Karekin al II-lea de secretarul dicasteriului, monseniorul Brian Farrell, şi cu Aram I de monseniorul Gabriel Quicke.

Grigore de Narek a fost un poet, un călugăr, un teolog, un filozof, un mistic şi un sfânt (951-1010). Este considerat – se citeşte într-o notă a ambasadei armene pe lângă Sfântul Scaun publicată de Sala de Presă vaticană – o figură centrală, aproape eroică, din istoria Armeniei pentru că a modelat gândirea orientală creştină. În anumite privinţe, din punct de vedere intelectual, poate să fie comparat cu un Dante Alighieri şi pentru aceasta este considerat de studioşi o punte excepţională între Orient şi Occident. Titlul de învăţător al Bisericii a fost acordat în virtutea doctrinei sale eminente şi a sfinţeniei vieţii.

Opera de bronz a fost realizată într-o topitorie din Republica Cehă şi a fost posibilă graţie sprijinului financiar al ambasadorului armean pe lângă Sfântul Scaun, Mikayel Minasyan, şi al lui Arthur Dzhanibekyan. Au fost făcute două exemplare, unul pentru Grădinile Vaticane şi celălalt destinat pentru grădinile de la Catholicossatul din Etchmiadzin. „Arta – explică ambasada armeană – devine astfel un mesaj de fraternitate capabil să unească Biserici surori”.

După dimineaţa din Vatican, preşedintele armean a mers pentru micul dejun la vila magistrală a Ordinului de Malte, pe Aventino, primit de fratele Giacomo Dalla Torre de la Tempio din Sanguinetto, unde era prevăzută semnarea unui acord de cooperare. În cursul vizitei, suveranul Ordinului de Malte şi al Republicii Armenia au semnat un acord de cooperare pe o durată de zece ani, al cărui obiectiv este întărirea activităţilor medicale şi sociale desfăşurate de Ordinul de Malta în teritoriul armean. Printre acestea, orfelinatul din Svartnotz, care se îngrijeşte de peste o sută de copii, centrul medical de la Dilijan pentru îngrijirea şi prevenirea tuberculozei, institutul şcolar pentru copii cu probleme de auz şi sprijinul pe care Ordinul nostru îl dă spitalului din Etchmiadzin.

În trecut, se citeşte într-o notă a Ordinului, voluntarii s-au mobilizat pentru a-i ajuta pe refugiaţii armeni în timpul primului război mondial, iar în 1988, pentru a ajuta victimele cutremurului care a provocat 25 de mii de victime. „Legătura dintre Armenia, cea mai veche naţiune creştină, şi Ordinul de Malta, unul dintre cele mai vechi ordine călugăreşti catolice, merg dincolo de aspectele umanitare şi sociale, care rămân desigur o prioritate, şi cuprind şi vechile noastre tradiţii cum ar fi angajarea comună pentru tutelarea minorităţii creştine din Orientul Mijlociu”, a explicat locotenentul marelui maestru, fratele Giacomo Dalla Torre. „Amintesc în acest sens participarea Ordinului la comemorările pentru centenarul genocidului armean din 2015 la Yerevan şi, cu câteva zile înainte, la celebrările în cursul cărora Sanctitatea Sa Papa Francisc a vorbit pentru prima dată despre exterminarea armenilor ca despre primul genocid din secolul al XX-lea”. Preşedintele armean, la rândul său, a subliniat că „vizita de astăzi reprezintă dorinţa reciprocă de a menţine ridicat nivelul de dialog. Angajarea umanitară a Ordinului de Marta în lume este demnă de cel mai înalt elogiu. Prin promovarea valorilor împărtăşite se poate apăra lumea de răspândirea sentimentelor de xenofobie”.

În agenda lui Sargsyan este prevăzută şi o întâlnire cu cei mai mari reprezentanţi ai statului italian, angajaţi în aceste ore în consultări pentru formarea unui nou guvern: preşedintele Republicii, Sergio Mattarella, preşedintele Senatului, Maria Elisabetta Alberti Casellati, şi preşedintele Camerei, Roberto Fico.

De Iacopo Scaramuzzi

(După Vatican Insider, 5 aprilie 2018)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.