Categorii

Via Crucis la Colosseum, meditaţiile liceenilor romani. Monda: „Texte pline de durere şi speranţă”

„Dar chiar e adevărat, profesore?”. „Wow!”. „Şi de ce tocmai noi?”. Variau de la uimire la incredulitate, la curiozitate precum şi frică reacţiile elevilor de la liceul clasic „Pilo Albertelli”, unul dintre cele mai vechi din Roma, când profesorul de religie, Andrea Monda, le-a comunicat decizia papei de a le încredinţa textele pentru Via Crucis din Vinerea Sfântă la Colosseum.

O decizie inedită – publicată astăzi de purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Greg Burke – pentru o slujire încredinţată în mod tradiţional teologilor, preoţilor, episcopilor şi cardinalilor, dar care apare complet naturală în anul dedicat tinerilor care va culmina la Sinodul din octombrie dedicat lor. Andrea Monda, scriitor şi eseist, protagonist al docu-reality despre predarea religiei la şcoală „Buongiorne professore”, transmis pe Tv2000, a ales şi a coordonat grupul care cuprinde nu numai elevi de la „Albertelli” ci şi foşti elevi acum studenţi universitari, aşa cum explică el la Vatican Insider.

„Am avut hârtie albă şi am ales dintre elevii de liceu şi studenţi din universităţi printre cei care mi se păreau mai sensibili. La sfârşit am selecţionat o listă de circa douăzeci de nume cu vârste între 15 şi 26 de ani. Cea mai mare parte sunt tinere. Le-am făcut propunerea, am întrebat cine se simţea în stare etc., cincisprezece au acceptat. Fiecare şi-a ales staţiunea sa, două le vor împărtăşi”.

Aceşti tineri sunt toţi catolici?

Frumoasă întrebare. Nu sunt un paroh, nici un profesor de catehism, ci un profesor într-o şcoală publică şi într-o şcoală publică ne aflăm în faţa celei mai variate umanităţi. Deci n-aş şti să indic nivelul credinţei lor sau al practicii lor creştine. Aşa cum spunea, am raţionat cu privire la sensibilitatea morală, spirituală, creativă a acestor tineri şi le-am cerut să spună ceva despre semnificaţia Via Crucis fără a se preocupa că trebuie să scrie texte teologice. Răspunsurile au fost cu adevărat foarte frumoase.

De exemplu? Povestiţi-ne vreunul.

Între timp explic ce metodă am folosit: i-am convocat pe toţi la şcoală, s-au aşezat toţi în jurul meu şi am citit textele Pătimirii lui Cristos, mai ales textele mai strâns legate de Via Crucis. Le-am cerut tinerilor să se imagineze acolo, la Ierusalim, în timpul Calvarului, să se pună în faţa acestor scene ale lui Isus condamnat, Isus împovărat de Cruce, căzut la pământ şi aşa mai departe. Deci o experienţă de imaginaţie şi de întruchipare: n-am cerut să vorbească, ci să observe aceste momente şi să lase inima să vorbească. Fiecare a răspuns cu prospeţimea sa, bagajul său de viaţă… Erau unii care s-au înduioşat sau care au rămas loviţi de o figură în mod deosebit, ca de exemplu aceea a lui Simon din Cirene. Şi pe baza acestor „reacţii la cald” a fost uşor să se încredinţeze cele 14 staţiuni. Mai mult, le-au ales singuri!

Deci un nou parcurs, pentru studenţi dar şi pentru dumneavoastră…

Da. Tinerii au făcut într-adevăr aproape totul singuri, dar au avut încredere şi în mine. Eu am fost „intermediarul” lor: am ales grupul, am coordonat şi am făcut un editing al textelor care mi-au fost predate în puţin timp. Editing minim, chiar numai câteva corecturi la formă pentru că substanţa era într-adevăr bună.

Care sunt temele-cheie care reies în aceste texte ale elevilor dumneavoastră?

Multe. De exemplu se vorbeşte despre migranţi, despre faptul de a fi despuiaţi de toate chiar şi de propria demnitate, sau despre raportul cu noile tehnologii în care tinerii sunt complet cufundaţi. În general am văzut multă speranţă, de exemplu o tânără reflectă asupra faptului că tocmai această cădere şi ridicare a lui Isus reprezintă o injecţie de încredere, de speranţă, pentru mulţi tineri, pentru viitor. Se vorbeşte mult şi despre durere, despre suferinţă… Mulţi tineri citind scenele din Evanghelie au spus că sunt „urâte”. Dar urâte pentru că astăzi noi, şi tinerii în mod deosebit, nu suntem obişnuiţi să trăim suferinţa, nu vrem s-o vedem. Tocmai pentru aceasta lecţia lui Isus este puternică. Aşa cum sunt puternice scrierile acestor studenţi, puternice pentru că sunt autentice, puternice în simplitatea lor.

De Salvatore Cernuzio

(După Vatican Insider, 8 martie 2018)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.