Categorii

Sinodul: dialog, formare şi migranţi în rapoartele Cercurilor mici

O Biserică deschisă la dialogul cu tinerii, dar angajată în formarea lor şi capabilă să ofere învăţături utile unei generaţii care este departe de cea a părinţilor şi trăieşte o „migraţie tehnologică”, generaţie care este rănită de fenomene ca migraţiile şi abuzurile sexuale. Sunt câteva din indicaţiile reieşite din lucrarea Cercurilor mici, grupurile de studiu pe bază lingvistică, ce au prezentat astăzi 14 rapoarte, în şase limbi.

Ceea ce s-a evidenţiat mai mult este necesitatea unei Biserici în dialog, care să evite autoreferenţialitatea, prejudecăţile şi să se concentreze mai degrabă pe credibilitatea mărturiei. Tinerii, a afirmat grupul italian A, „sunt deja prezentul Bisericii, nu numai viitorul: Biserica vorbind despre tineri vorbeşte despre sine. Folosirea conjuncţiei «şi» (în expresii precum «tinerii şi Biserica») riscă să se folosească de o înţelegere deformată care îi separă pe tineri de comunitate”, în timp ce ei trebuie valorizaţi şi participarea lor activă la viaţa eclezială trebuie promovată şi relansată.

Cercurile mici au dat multă atenţie temei culturii digitale, parte de acum impregnată în viaţa tinerilor, bogată în lumini, dar şi în umbre, cum ar fi creşterea sentimentului de singurătate, riscul unei atitudini impulsive faţă de „cultura ecranului”. „Cufundarea în lumea virtuală – afirmă în această privinţă cercul englez D – a produs un soi de «migraţiune digitală», adică o îndepărtare de valorile familiale, culturale şi religioase într-o lume de privacy şi autoreferenţialitate. Exact cum mulţi imigraţi se simt dezrădăcinaţi din casele lor spirituale, tot aşa atâţia tineri din Occident pot să experimenteze acelaşi tip de dezrădăcinare, deşi rămân fizic pe loc”. În acest context, afirmă diferite Cercuri, prezenţa Bisericii este esenţială pentru a-i însoţi pe tineri, învăţându-i că web-ul trebuie folosit, fără a se lăsa folosiţi.

Altă temă examinată de cele 14 Cercuri mici, cea a abuzurilor: scandal care ameninţă credibilitatea Bisericii, ea trebuie tratată în mod aprofundat, recucerind încrederea credincioşilor. În această privinţă, cercul englez A afirmă: „Încrederea fărâmiţată, trauma şi suferinţa pentru toată viaţa a supravieţuitorilor; falimentele catastrofale în gestionarea cazurilor; tăcerea continuă şi negarea unora dintre aceste teribile delicte şi păcate – aceste teme strigă să fie nominalizate deschis de Sinod”.

Angajarea în faţa migraţiilor este foarte prezentă în Cercuri. Migraţiile, afirmă cercul italian D sunt „un fenomen antic, nu mai este de urgenţă, care se revelează ca adevărat semn al timpurilor, pe care Biserica la toate nivelurile, unită cu Sfântul Părinte, nu poate să nu-l perceapă, ajutând astfel culturile să se deschidă la o dimensiune inevitabilă în mod clar şi istoric”. Şi, subliniază cercul italian B „o deosebită condiţie de fragilitate este aceea a tinerilor migranţi (nr. 45-47), adesea constrânşi să caute un viitor mai bun fugind de situaţii de război, de foame, de corupţie şi de lipsă a democraţiei, seduşi de mirajul unei bunăstări iluzorii”.

Pentru aceasta, este nevoie de o pastoraţie adaptată sectorului şi de o implicare comună a Conferinţelor Episcopale atinse direct de acest fenomen. Trebuie susţinută cauza migranţilor la nivel internaţional creând canale de legalitate şi siguranţă; este important de promovat oportunităţi în ţările de provenienţă şi în cele de primire.

Spaţiu larg acordat şi temei formării şi educaţiei care trebuie să fie solidă, interdisciplinară, integrală. Amintind importanţa şcolilor şi universităţilor catolice – care trebuie valorizate, şi nu instrumentalizate, pentru că pot să-i formeze pe tineri la credinţă şi la viaţa creştină – se reafirmă că învăţământul este una dintre misiunile primare ale Bisericii şi că adesea, în faţa fenomenelor precum fundamentalismul şi intoleranţa, răspunsul cel mai bun este tocmai în promovarea unei educaţii la respect şi la dialog, atât interreligios cât şi ecumenic.

Formarea se referă şi la păstori. „Este vorba – afirmă Cercul francez B – de a forma păstori capabili să înfrunte provocările pastorale, misionare şi spirituale legate de cultura globalizării, a secularismului şi a tehnologiei digitale. Cu privire la aceste întrebări, pare urgent şi necesar să fie regândit conţinutul formării din seminarii şi din noviciate, să fie propus un nou stil de viaţă sacerdotală şi o nouă formă de slujire primită prin hirotonire”.

În sfârşit, numeroase cercuri propun ca de la Sinod să fie trimis un mesaj tinerilor, ca el să aibă un stil narativ potrivit pentru a le încredinţa speranţa creştină cu cuvinte profetice care să relateze privirea lui Dumnezeu asupra tineretului.

(După AsiaNews, 9 octombrie 2018)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.