Categorii

Scrisoare pastorală: Anul Jubiliar al Milostivirii se încheie, milostivirea lui Dumnezeu continuă

ps-petru-gherghelSfinţiile Voastre, dragi credincioşi,

În cartea sa de reflecţii şi meditaţii asupra chipului milostivirii, vestitul predicator Raniero Cantalamessa, făcând o referire la scena din Evanghelia după Ioan, scrie chiar în introducere că acest An al Milostivirii ne-a făcut să luăm parte la marea minune când din nou apa milostivirii şi a vindecării a fost pe drept „mişcată”, graţie Jubileului Milostivirii stabilit de papa Francisc şi deschis cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la încheierea Conciliului Vatican II în prima duminică din Advent 2015.

Printre oameni a trecut din nou acelaşi Cristos care a întâlnit atâţia paralitici afectaţi de neputinţa păcatului, dar dornici de vindecare şi eliberare care au putut beneficia de gestul milostivirii şi al iertării şi de cuvintele mângâietoare a Mântuitorului: „Ridică-te, ia-ţi targa şi umblă! …Iată, te-ai făcut sănătos. Să nu mai păcătuieşti niciodată, ca să nu ţi se întâmple ceva mai rău” (In 5,8.14).

Nu peste mult timp, perioada intensă de noi reflecţii şi meditaţii, de invitaţie de a ne apropia de apa purificării şi de a ne întâlni cu Isus cel milostiv se va sfârşi. La Vatican, Sfântul Părinte papa Francisc va închide poarta sfântă duminică, 20 noiembrie, solemnitatea Cristos, Rege. În dieceze, porţile sfinte se vor închide duminică, 13 noiembrie. În timpul care ne-a mai rămas suntem invitaţi să ascultăm cu mai mare atenţie îndemnului Sfântului Părinte pentru a-l întâlni şi noi pe acelaşi Isus de odinioară care a venit pe pământ să facă vizibil chipul viu al milostivirii, arătându-ne adevărată apă purificatoare, baia spălării de întinarea păcatului, prin care să simţim pe deplin iubirea sa primitoare şi eliberatoare de toată neputinţa noastră.

Ne-am bucurat în timpul acestui an de atâtea semne de predilecţie din partea Bisericii şi, desigur, a îngerului Bisericii, de astăzi, papa Francisc, care nu a încetat să ne arate apa purificatoare a milostivirii ca harul adevăratei însănătoşiri să se reverse peste noi, din darul generos a lui Isus, chipul văzut al iubirii lui Dumnezeu Tatăl, care se îndreaptă fără încetare spre noi cu forţa sa dumnezeiască, spunându-ne: Iată, te-ai făcut sănătos. Să nu mai păcătuieşti niciodată, ca să nu ţi se întâmple ceva mai rău. Te-ai bucurat de iertare din partea Tatălui cel bun şi milostiv, fii şi tu milostiv precum este el! Acest lucru ni-l cere şi nouă Isus precum le-a recomandat odinioară ucenicilor săi când le-a spus: „Fiţi milostivi precum Tatăl!” (Lc 6,36).

Cântarea „Misericordes sicut Pater” – „Milostivi ca Tatăl” a răsunat şi răsună mai departe, la toate celebrările şi manifestările diecezane, parohiale şi comunitare, însufleţind spiritele şi viaţa noastră cu nou avânt în descoperirea milostivirii şi a iubirii care trebuie împărtăşite tuturor.

De atâtea ori în particular sau în public am auzit chemarea lui Isus, care a bătut la uşa sufletului pentru a-i deschide: „Iată, eu stau la uşă şi bat. Dacă cineva ascultă glasul meu şi-mi deschide uşa, voi intra la el şi voi sta la masă cu el şi el cu mine (Ap 3,20). Acest gest, făcut de Isus, n-a încetat să se îndrepte şi spre noi.

Ne-am întrebat şi ne întrebăm, fireşte, mai ales acum la sfârşitul anului milostivirii, dacă am auzit chemarea sa, bătăile la uşa inimii noastre, pentru a intra în noi baia milostivirii şi a ne aduce pacea şi fericirea sa.

Paraliticul de la scăldătoarea sau piscina din Betsaida a avut bucuria întâlnirii lui Isus, care, ascultându-i strigătul de ajutor, l-a vindecat şi l-a făcut să se bucure de însănătoşire, de reluarea drumului normal prin Ierusalim şi de vestirea milostivirii primite de la Isus, care l-a eliberat de slăbiciunile sale. El a strigat şi a fost ascultat.

Anul Jubiliar al Milostivirii a avut menirea să fie o ocazie binecuvântată, o scăldătoare, adică o piscină ca un ocean deschis şi agitat de cuvintele de încurajare ale papei Francisc, care a înţeles şi a voit să transmită tuturor că nu justiţia, nu condamnarea pot să vindece lumea şi s-o trezească din lâncezeala ei, ci doar iubirea şi milostivirea, care vindecă şi alină suferinţele vieţii.

Desigur, dând ascultare glasului lui Dumnezeu şi bătăilor lui Isus la uşa sufletului nostru, ne-am străduit să dăm curs îndemnului Sfântului Părinte papa Francisc şi să ne întărim în convingerea că Dumnezeu, „bogat în milostivire”, doreşte să ne umplem cu darurile sale ca o revărsare a bunătăţii şi milostivirii sale faţă de noi, fiii săi, supuşi păcatului şi încercărilor de tot felul.

Pe el l-am aşteptat şi l-am întâlnit când ne-am decis să-i ascultăm cuvântul; cu el ne-am întărit când am primit sacramentele mântuirii şi ne-am apropiat de masa sa şi de baia dătătoare de viaţă a spovezii.

Pe el l-am simţit aproape în toate necazurile noastre şi el ne-a vindecat prin iubirea sa când ne-a spus să dăm şi altora vestea cea bună a iertării şi vindecării, aşa cum a auzit de la Isus paraliticul după ce a fost vindecat: „Iată, te-ai făcut sănătos. Să nu mai păcătuieşti niciodată, ca să nu şi se întâmple ceva mai rău” (In 5,14).

Pe el vrem să-l întâlnim mereu şi să auzim de la el acelaşi cuvânt: „Mergi şi fă şi tu la fel” (Lc 10,37b), cum a auzit omul doritor de mântuire.

Aşa ne cheamă şi aşa ne sugerează însuşi Isus cel milostiv, care ne-a împărţit şi ne împarte darul milostivirii şi iertării sale: „Fiţi şi voi milostivi precum Tatăl!”, căci cine a cunoscut şi a primit milostivirea nu poate şi nu trebuie să o păstreze doar pentru sine, ci trebuie să o ofere tuturor conform cu principiul veşnic valabil: „Bonum est difusivum sui” de care ne vorbeşte sfântul Toma de Aquino : „Binele se împărtăşeşte de la sine celorlalţi”.

Cu apostolul Paul, dar şi cu Sfântul Părinte papa Francisc, doresc să aduc tuturor preoţilor şi lucrătorilor pastorali, împreună cu episcopul nostru auxiliar Aurel, o mulţumire profundă acum la încheierea Anului Jubiliar al Milostivirii pentru angajarea exemplară în mijlocul credincioşilor noştri: „Îi mulţumesc Dumnezeului meu întotdeauna cu privire la voi, pentru harul lui Dumnezeu care v-a fost dat în Cristos Isus, pentru că în el aţi fost îmbogăţiţi în toate, în tot cuvântul şi în toată cunoaşterea. Astfel, mărturia lui Cristos a fost întărită în voi, aşa încât să nu duceţi lipsă de nici un har în timp ce aşteptaţi revelarea Domnului nostru Isus Cristos, care vă va întări până la sfârşit ca să fiţi fără vină în ziua Domnului nostru Isus Cristos” (1Cor 1,4-9).

Toate pentru preamărirea lui Dumnezeu cel milostiv care ne-a iubit şi ne iartă pentru jertfa Fiului său prea iubit în Duhul Sfânt, sfinţitorul sufletelor noastre.

Recomandare

De aceea, pentru săptămâna premergătoare zilei de duminică, 13 noiembrie, când se vor închide porţile sfinte din dieceză, vă cerem şi vă recomandăm, ca un prinos de bucurie şi mulţumire pentru toate darurile pe care le-am primit în acest an binecuvântat, pentru baia curăţitoare pe care am făcut-o, pentru vindecarea sufletului nostru paralizat din cauza păcatelor, o intensă perioadă de rugăciuni şi devoţiuni speciale, atât la celebrările de dimineaţă cât şi de seară, cerând de la Isus, prin mijlocirea preacuratei Fecioare Maria şi a sfinţilor milostivirii divine, sfântul Ioan Paul al II-lea, sfânta Faustina Kowalska, sfânta Tereza de Calcutta, precum şi a fericiţilor şi fericitelor iubirii milostive, bucuria vie a întâlnirii cu Tatăl cel milostiv şi bogat în iubire care ne cheamă să gustăm din plin farmecul iertării şi al binecuvântării sale.

La sfârşitul sfintelor Liturghii din săptămâna 7-12 noiembrie, ca şi în cadrul adoraţiei de vineri, 11 noiembrie, se va recita rugăciunea Sfântului Părinte papa Francisc pentru Anul Jubiliar al Milostivirii, iar în ziua de duminică, 13 noiembrie, la sfârşitul sfintei Liturghii cu poporul, se va intona ori proclama „Te Deum” sau „Magnificat”.

Precizare specială

La Iaşi, Bacău şi Cacica, acolo unde a fost celebrat ritualul deschiderii solemne a porţii sfinte vom proceda la închiderea rituală a acestei porţi sfinte cu aceeaşi solemnitate ca la începutul Anului Jubiliar al Milostivirii.

Celebrarea acestui moment în catedrala din Iaşi se va face cu participarea episcopilor, cu invitaţia şi prezenţa consultorilor diecezani (12), a superiorilor majori ai familiilor călugăreşti din dieceză, a responsabililor oficiilor Curiei diecezane, a profesorilor şcolilor de toate gradele din dieceză, precum şi a tuturor structurilor şi centrelor de formare şi de educaţie. Acelaşi ritual se va desfăşura şi în cele două biserici din Bacău şi Cacica cu prezenţa unui episcop, a preoţilor şi a credincioşilor din localitate şi din jur la ora 18.00.

În acest fel şi cu această intenţie credem că vom marca nu numai un sfârşit de an jubiliar, ci şi un nou program reînnoit de viaţă spirituală, de experimentare necontenită a marelui mister al milostivirii divine. Vrem, de asemenea, ca această celebrare şi trăire de credinţă să fie o laudă adusă Dumnezeului nostru, pentru toate darurile şi binecuvântările primite, o garanţie că astfel ne vom învrednici de noi daruri de care avem nevoie în viaţa noastră de credinţă, bine ştiind că Anul Jubiliar al Milostivirii Divine se încheie, dar iubirea şi milostivirea lui Dumnezeu continuă.

Vă adresăm cu bucurie chemarea Bisericii şi a Sfântului Părinte papa Francisc: Veniţi şi vedeţi cât de bun este Domnul, veniţi să cântăm cu bucurie milostivirile Domnului! „Misericordias Domini in aeternum cantabo!” (Ps 88,2).

Petru Gherghel,
episcop de Iaşi

*

Rugăciunea papei Francisc pentru Jubileul Milostivirii

Doamne Isuse Cristoase,
tu ne-ai învăţat să fim milostivi asemenea Tatălui ceresc,
şi ne-ai spus că cine te vede pe tine îl vede pe Tatăl.
Arată-ne chipul tău şi vom fi mântuiţi.
Privirea ta plină de iubire i-a eliberat pe Zaheu şi pe Matei de robia banului;
pe femeia păcătoasă şi pe Magdalena le-a eliberat de la statornicirea fericirii doar în creatură;
pe Petru l-a făcut să plângă după ce te-a trădat,
şi i-a asigurat paradisul tâlharului căit.
Fă să ascultăm cuvintele pe care i le-ai spus samaritenei ca şi cum le-ai fi adresat fiecăruia dintre noi:
„Dacă ai cunoaşte darul lui Dumnezeu!” Tu eşti chipul văzut al Tatălui nevăzut,
al lui Dumnezeu care-şi manifestă atotputernicia mai ales prin iertare şi milostivire:
fă ca Biserica să fie în lume chipul văzut al tău, Domnul nostru, înviat şi în slavă.
Tu ai voit ca şi miniştrii tăi sacri să fie înveşmântaţi în slăbiciune
ca să simtă compasiunea cuvenită pentru aceia care se află în neştiinţă şi eroare;
fă ca oricine se apropie de vreunul dintre slujitorii tăi să se simtă aşteptat, iubit şi iertat de Dumnezeu.
Trimite-l pe Duhul tău şi consacră-ne pe toţi prin ungerea lui,
pentru ca Jubileul Milostivirii să fie un an al harului Domnului,
iar Biserica sa cu reînnoit entuziasm să le ducă celor săraci mesajul plin de bucurie,
să proclame celor închişi şi asupriţi eliberarea, iar celor orbi să le redea vederea.
Îţi cerem aceasta prin mijlocirea Fecioarei Maria, maica milostivirii,
ţie care vieţuieşti şi domneşti în unire cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt, în toţi vecii vecilor.
Amin.

 

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.