Categorii

Schönborn: „Amoris laetitia este în linie cu Catehismul lui Wojtyła”

Cu exortaţia sa apostolică despre familie Amoris laetitia, „papa Francisc este totalmente în linie cu Catehismul”. Asta afirmă cardinalul Christoph Schönborn, arhiepiscop de Viena şi figură-cheie a celor două Sinoade despre familie (2014-2015), într-un pasaj dintr-un interviu la Kathpress cu ocazia celor 25 de ani de la aprobarea Catehismului Bisericii Catolice din partea lui Ioan Paul al II-lea (11 octombrie 1992), text pentru care cardinalul a fost „secretar de redactare”.

Schönborn, pe care papa l-a citat de mai multe ori ca referinţă teologică despre Amoris laetitia şi care în lunile trecute a intervenit deja pentru a comenta dubiile („dubia”, în latină) îndreptate de patru cardinali spre exortaţia apostolică a papei despre familie, răspunde la o întrebare referitoare la faptul că ultimii 25 de ani au adus dezvoltări, de exemplu prin cele două sinoade despre familie, redescoperirea „Dumnezeului milostiv” şi, întocmai, Amoris laetitia.

„Merită de notat – afirmă Schönborn – că partea a treia a Catehismului, care tratează despre morală, furnizează exact fundamentele pe care papa Francisc le valorizează în Amoris laetitia: el citează în mai multe rânduri Catehismul, secţiunea din Catehism despre morală, unde alături de formularea clară a normelor este îndreptate privirea şi spre viaţa persoanei, spre natura condiţionată a comportamentului umane, spre libertatea persoanei, spre responsabilitatea persoanei, spre condiţiile de viaţă şi spre situaţia concretă în care are loc acţiunea morală a persoanei. A fost un mare pas, aş spune aproape o cotitură, faptul că aici Catehismul a dedicat o atenţie mai puternică subiectului care acţionează concret, persoanei în acţiune, şi nu numai obiectivităţii normelor”.

„Cred că dezbaterea despre Amoris laetitia ar fi mult mai paşnică dacă criticii ar studia în mod aprofundat morala fundamentală din Catehism, care este orientată totalmente spre Toma de Aquino: adică, orice acţiune morală are loc într-o istorie, în istoria unei persoane concrete, cu specificurile, posibilităţile, premisele, circumstanţele de viaţă, limitele şi posibilităţile propriei libertăţi. A privi de aproape la ea şi a o face vizibilă şi perceptibilă ca spaţiu vital concret în care trebuie să se realizeze idealul concret al căsătoriei creştine: acest lucru, cred eu, este contribuţia importantă a exortaţiei Amoris laetitia, care se întemeiază totalmente pe prima secţiune din partea a treia a Catehismului care tratează despre condiţiile acţiunii umane. Sugerez cu putere – conclude arhiepiscopul de Viena – să se citească această parte a Catehismului ca introducere a exortaţiei Amoris laetitia. În acest mod se va înţelege rapid că papa Francisc este totalmente în linie cu Catehismul”.

În interviul la Kathpress Schönborn regretă între altele faptul că în lumea germanofonă persistă vechi prejudecăţi în jurul Catehismului. Este un text, afirmă el, care „adesea – mulţumire fie lui Dumnezeu că nu peste tot – este privit un pic de sus în jos. Cu un pic de ironie şi cu o prejudecată veche şi repetată conform căreia este preconciliară. Însă însăşi ideea catehismului nu este o idee preconciliară. Suntem în anul lui Luter. Marele succes al lui Luter a fost în mod categoric «Micul Catehism» precum şi «Marele Catehism». Ideea genială a lui Luter a fost aceea de a rezuma credinţa în scurte declaraţii şi apoi a o prezenta într-un catehism mai mare pentru cei care trebuiau să transmită credinţa în mod mai elaborat. Dar pentru ce în lumea germană catehismul nu mai este primit, pentru mine aparţine de «Mysteria», secretele care nu se pot explica, dar mie îmi pare rău”.

De Iacopo Scaramuzzi

(După Vatican Insider, 11 octombrie 2017)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.