Categorii

Sărbătoarea hramului Seminarului Diecezan din Iași

Hram-Sfantul-Iosif-2016Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iași a marcat solemnitatea sfântului Iosif, Patronul Bisericii Universale și Patronul principal al seminarului, printr-o sfântă Liturghie solemnă pontificală, prezidată de arhiepiscopul Miguel Maury Buendía, nunțiul apostolic în România și Republica Moldova. Alături de Excelența Sa, au concelebrat PS Petru Gherghel, PS Aurel Percă, părintele Francisc Ungureanu, ca reprezentant al ÎPS Ioan Robu, părinții profesori și formatori din cadrul seminarului și părinți oaspeți. În cadrul acestei celebrări euharistice, 11 studenți din anul IV și 9 din anul V au fost instituiți lectori, respectiv acoliți.

Omilia Excelenței Sale, nunțiul apostolic, prezentată poporului credincios de către părintele Eduard Soare, a avut în centru figura sfântului Iosif, care uneori poate trece ca fiind una secundară, din cauză că avem puține informații despre tatăl purtător de grijă al Mântuitorului. Totuși, sfântul Iosif impresionează prin disponibilitatea cu care a răspuns la acea misiune minunată încredințată lui de Dumnezeu, și anume de a fi capul Sfintei Familii de la Nazaret. Viața sfântului Iosif dovedește o reală umilință și ascultare față de cuvântul lui Dumnezeu, fapt evidențiat de momentul în care acesta descoperă că Maria, soția sa, a zămislit de la Duhul Sfânt. Tâmplarul din Nazaret nu a ezitat să se angajeze să slujească Domnului, dar mai ales să protejeze cele mai de preț comori ale sale, pe Maria și pe Isus.

Seminariștii care astăzi au fost admiși la treapta lectoratului, respectiv a acolitatului, au primit o misiune specială. Slujind lui Isus Cristos, Marele Preot, ei sunt chemați să dea mărturie lumii despre milostivirea lui Dumnezeu, să menţină vie credinţa creştinilor și să păstreze amintirea recunoscătoare a Fiului lui Dumnezeu, prin predicarea cuvântului şi prin slujirea aproapelui.

Munca pe care o depunem pentru edificarea societății poate să pară nesemnificativă în raport cu opera salvifică pe care a înfăptuit-o Cristos, însă trebuie să avem încredere că fiecare gest al nostru pentru binele lumii reprezintă o verigă din lanțul ce ne conduce spre împărăția lui Dumnezeu, care îi înveșmântează toți oamenii în milostivirea sa.

Iată câteva impresii împărtășite de seminariștii care au primit slujirea acolitatului, respectiv cea a lectoratului:

  • „Ziua de astăzi a fost una plină de har, emoții și bucurie. Primind această misiune de acolit, am simțit cum harul lui Dumnezeu lucrează în mine. Sunt mai aproape de slujirea altarului, mai aproape de Cristos din sfânta Euharistie. Acest pas reprezintă un moment important în drumul meu către sfânta Preoție și, totodată, îmi cere multă angajare și hotărâre în a-l urma pe Cristos și în a-l dărui oamenilor. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru darul atât de minunat pe care l-am primit astăzi!” (Sescu Iulian, anul V)
  • „Am participat cu emoție la sfânta Liturghie celebrată astăzi în capela Institutului nostru, mai ales pentru că am simțit cât de mult Dumnezeu iubește Biserica. Un semn în acest sens este și instituirea de noi lectori și acoliți în Biserică, slujitori la altarul de jertfă și slujitori ai cuvântului lui Dumnezeu. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru că are încredere în noi, care suntem atât de nevrednici și ne încredințăm în drumul nostru spre sfânta Preoție sfântului Iosif, tatăl purtător de grijă al Mântuitorului și soțul Sfintei Fecioare Maria. Deo gratias!” (Nistor Cristian, anul V)
  • „Pe parcursul celor șapte ani de formare în seminar, simți de multe ori nevoia unor momente care să te întărească în motivație, un fel de pietre de hotar pe acest drum, de care să-ți aduci aminte cu plăcere. Evenimentul de astăzi a fost umplut și de prezența familiei, a prietenilor și a celor apropiați. Viața sacerdotală începe să prindă contur în viața mea prin primirea slujirii lectoratului, care este ca un prim pas de pregătire pentru misiunea de vestitor al cuvântului. Viața de preot este caracterizată, în mod fundamental, de capacitatea de a vesti cuvântul, de disponibilitatea de a dialoga cu orice categorie de persoane. Astfel, dorința de a dialoga cu toate persoanele din jur presupune antrenamentul constant de a utiliza cuvântul. Sărbătoarea hramului de anul acesta a avut o semnificație aparte pentru fiecare dintre noi…Faptul că pentru mine a avut o relevanță și pentru ceilalți alta nu este important, ceea ce contează este participarea împreună la aceeași sărbătoare”. (Cochiorca Gabriel, anul IV)
  • „Pentru mine instituirea în slujirea de lector constituie un moment special în drumul meu către sfânta Preoție. Cineva a avut încredere în mine și eu, la rândul meu, trebuie să răspund acestei încrederi. Este un moment în care îl întreb pe Isus „ce pot face pentru tine în mod concret, Doamne?”, iar răspunsul său nu întârzie să apară. Prin primirea lectoratului, proclamând cuvântului lui Dumnezeu cu o atenție și grijă sporite, practic dau curs întrebării. Totodată, în timpul Liturghiei mă gândeam că pentru mine începe o nouă aventură alături de Isus, a cărei direcție o cunosc, dar nu știu ce se va întâmpla pe drum. De aceea, acest eveniment din viața mea mă face să fiu mai atent la propria vocație și mă angajează la o responsabilitate mai mare” (Enache Octavian, anul IV)

Michail Iulian Echert

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.