Categorii

Roman: Simpozionul internaţional „Toleranţă şi milostivire”

Simpozion-RomanSchimbările culturale din secolul al XXI-lea aduc în prim plan cu insistenţă problematica filosofică actuală a toleranţei. Să tolerăm greşelile sau să le iertăm? Putem să fim toleranţi cu ceea ce este intolerabil? În ce sens milostivirea stă ca fundament al vieţii sociale şi al reformării Bisericii? Având ca obiectiv principal prezentarea şi dezbaterea acestor întrebări, la Institutul Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman a avut loc vineri, 11 martie 2016, simpozionul internaţional intitulat: „Toleranţă şi milostivire”.

Simpozionul internaţional a fost organizat de către Facultatea de Teologie Pastorală şi Facultatea de Filozofie „I. Duns Scotus” în colaborare cu Facultatea Pontificală San Bonaventura (Roma) şi Facultatea de Teologie Romano-Catolică (Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi). La această manifestare au luat parte cadre didactice ale universităţii şi studenţii din cadrul Institutului Teologic Franciscan.

Prima parte a simpozionului de filozofie a fost moderată de pr. conf. univ. dr. Damian Ghe. Pătraşcu, rectorul Institutului, care, după o scurtă rugăciune şi o introducere în motivaţiile alegerii acestei tematici, a dat cuvântul pr. provincial Teofil Petrişor, acesta adresând un cuvânt de salut şi de bun venit. Părintele provincial a oferit şi o prezentare a tematicii Anului milostivirii, în care suntem chemaţi să conlucrăm la operele lui Dumnezeu.

În cadrul primei secţiuni au fost prezentate următoarele comunicări, prima aparţinând pr. asist. univ. Virgil Blaj intitulată: „Toleranţa în gândirea lui John Lock”. Consideraţiile importante din această lucrare au fost preluate din Scrisoarea despre toleranţă, a lui John Locke şi au vizat: definirea conceptului de toleranţă, separarea puterilor în stat, libertatea de conştiinţă în alegerea propriei religii. Prezentarea idealul liberal de toleranţă – faptul că există un singur mod de viaţă ideal pentru omenire bazat pe consensul raţional faţă de o serie de valori.

În continuare, Prof. univ. dr. Dario Antiseri a prezentat prelegerea: „Karl Popper: le ragioni della tolleranza e della libertà”, („Karl Popper: raţiunile toleranţei şi ale libertăţii”), prelegerea punând în discuţie problema epistemologică a teoriei falsicabilităţii, a societăţii deschise/ societăţii închise; a toleranţei în democraţie. În ceea ce priveşte toleranţa, prof. univ. dr. Dario Antiseri, susţine că: „Pentru a-l respecta pe celălalt nu mă anulez pe mine însumi. Îl respect pe celălalt pentru a mă respecta pe mine însumi”.

A urmat Pr. prof. univ. dr. Stanislaw Bazylinski, care a prezentat comunicarea: „La possibilità del perdono”, („Posibilitatea iertării”). Analiza s-a orientat cu predilecţie spre toleranţa biblică, reflectată în Vechiul Testament (Exod 34,6) şi Noul Testament (Matei 26,27). Lucrarea în discuţie a stabilit o punte de legătură între cele două cadre din Sfânta Scriptură în ceea ce priveşte milostivirea. În acest sens, milostivirea este o lecţie morală, o indulgenţă pentru slăbiciunile umane. Prin întruparea, patima moartea şi învierea lui Cristos, milostivirea nu este sentimentalism, ci dragoste reală manifestată de Dumnezeu faţă de om care este la rândul său chemat să fie milostiv.

Pr. asist. univ. Lucian Ghervase a susţinut tema: „Franciscanii, mărturisitori ai milostivirii lui Dumnezeu pe meleagurile româneşti”, în care a realizat un excurs istoric, începând cu prezenţa franciscanilor pe meleagurile româneşti încă de pe timpul sfântului Francisc până în zilele noastre. În centrul atenţiei a stat perioada comunistă în care milostivirea lui Dumnezeu a fost mai puternică decât orice dictatură. Ca protagonişti principali ai milostivirii au fost prezentaţi: slujitorul lui Dumnezeu pr. Anton Demeter şi pr. Mihai Rotaru, şi alţi fraţi franciscani, vrednici de a le urma exemplul.

În cadrul secţiunii a doua, moderată de pr. asist. univ. dr. Adrian Măgdici, au fost prezentate alte trei comunicări. Prima comunicare aparţinând pr. lect. univ. dr. Daniel Iacobuţ, (de la Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi, Facultatea de Teologie Pastorală), cu titlul: „Balsamul milostivirii în viaţa liturgico-sacramentală a Bisericii”. Părintele profesor a prezentat o incursiune în liturgia Bisericii, din care a reieşit în prim plan dinamica sacramentală dintre sacramentul Botezului, Penitenţei şi Euharistiei, prin care suntem vindecaţi, iertaţi şi primiţi la masa euharistică. Euharistia are puterea purificării, dar după un lung drum al convertirii şi penitenţei. Cu alte cuvinte, Dumnezeu respectă drumul personal de convertire şi de reîntoarcere al fiecăruia dintre noi. În tot acest itinerar spiritual Duhul Sfânt este acela care înmiresmează viaţa liturgico-eclezială a Bisericii.

Pr. conf. univ. dr. Ştefan Lupu, tot de la Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi, a susţinut tema: „Toleranţă, milostivire şi adevăr”. Punctele esenţiale dezbătute au fost: toleranţa în dialogul inter-religios; ordinea, legea, elemente constitutive ale libertăţii; milostivirea şi ospitalitatea pentru cei care nu sunt de aceeaşi credinţă ca şi noi; şi adevărul care este Isus Cristos, revelatorul Tatălui.

Conferinţa: „Raportul dintre rigoarea dreptului şi milostivire în legislaţia Bisericii”, a fost prezentată de pr. prof. univ. dr. Maximilian Pal, care a acordat un spaţiu important canonisticii clasice, unde relaţia dintre milostivire şi adevăr este un nod greu de dezlegat. Dacă parcurgem cele două coduri legislative latin şi oriental, există milostivire dincolo de rigurozitatea normelor. Forme de milostivire în dreptul canonic prezentate au fost: relaxatio legis, dispensatio misericordiae, echitatea care sunt acordate în cazuri particulare în vederea unui bun spiritual. O altă formă de milostivire este cea prezentă în pericolul de moarte, în care nimeni să nu fie lipsit de harul mântuirii. În dreptul canonic milostivirea fără dreptate deformează adevărul, deformează legea.

La sfârşitul simpozionului a urmat o dezbatere generală, care ne-a permis să elucidăm şi să clarificăm câteva aspecte asupra toleranţei şi a milostivirii în Biserică şi în societate. În încheiere, moderatorul acestei ultime sesiuni, pr. asist. univ. dr. Adrian Măgdici, a adresat un cuvânt de mulţumire organizatorilor, conferenţiarilor şi tuturor pentru participare.

Fr. Mihai Percă

 

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.