capitolul I

DISCIPLINA CORPULUI PROFESORAL

 

Art. 1 Prezentul Regulament este redactat în conformitate cu Carta Institutului Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iaşi, cu prevederile Codului de drept canonic şi ale Congregaţiei pentru Educaţia Creştină, ale Constituţiei României şi ale Legii Învăţământului.

 

Art. 2 Întrucât formarea candidaţilor la Preoţie intră în pastorala vocaţională a Bisericii, înseamnă că Biserica în ea însăşi este subiectul comunitar care are harul şi responsabilitatea de a-i însoţi pe aceia pe care Domnul îi cheamă ca să devină miniştrii lui în Preoţie.

 

Art. 3

§ 1. Primul reprezentant al lui Cristos în formarea sacerdotală este episcopul. De fapt, episcopul recunoaşte ca o chemare autentică chemarea interioară a Duhului.

§ 2. Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” se află sub jurisdicţia episcopului Diecezei de Iaşi. Episcopul trebuie:

a)să viziteze cât mai des Institutul;

b)să vegheze asupra conţinutului disciplinelor teologice şi asupra modului în care sunt predate;

c)să vegheze asupra respectării cu fidelitate a tuturor normelor regulamentelor, atât de către seminarişti, cât şi de către superiorii şi profesorii Institutului;

d)să cunoască bine caracterul, comportamentul, spiritul şi rezultatele la învăţătură ale tuturor seminariştilor;

e)să prezideze celebrările liturgice şi festivităţile prilejuite de evenimentele mai importante din viaţa Institutului;

f) să se îngrijească de procurarea fondurilor necesare bunului mers al Institutului şi să vegheze asupra modului cum sunt folosite acestea.

 

Art. 4 .. Organismul de conducere colectiv din Institut este Senatul. Din Senat fac parte: rectorul, vicerectorul, decanul, şefii de catedră, şefii centrelor de cercetare, directorul economic şi reprezentanţi ai studenţilor. Senatul coordonează şi examinează problemele referitoare la educaţia şi formarea viitorilor preoţi.

În atribuţiile Senatului intră:

–întocmirea şi modificarea regulamentelor Institutului;

–întocmirea şi modificarea planurilor de învăţământ;

–avizarea programelor analitice;

–stabilirea examenelor şi a altor modalităţi de verificare a cunoştinţelor;

–avizarea cererilor de transfer şi stabilirea condiţiilor în care se pot efectua acestea;

–luarea de măsuri privitoare la educaţia şi disciplina studenţilor, precum şi la activitatea cadrelor didactice şi a personalului administrativ;

–alegerea decanului;

–propuneri în vederea completării posturilor didactice vacante;

–luarea de măsuri pentru organizarea şi înzestrarea bibliotecii;

–avizarea subiectelor pentru tezele de licenţă;

–avizarea temelor de cercetare ştiinţifică şi urmărirea finalizării lor;

–procurarea cursurilor şi a materialelor auxiliare pentru disciplinele de învăţământ;

–verifică îndeplinirea condiţiilor pentru acordarea titlurilor academice şi ocuparea funcţiilor didactice.

 

Art. 5 

§ 1. Comunitatea educativă din Institut se orânduieşte în jurul formatorilor: rectorul, vicerectorul, directorii spirituali, prefecţii şi profesorii. Aceştia trebuie să fie profund uniţi cu episcopul, pe care îl reprezintă cu titlu diferit şi în mod variat, şi trebuie să constituie între ei o comuniune convinsă şi cordială. Această unitate a educatorilor nu numai că face posibilă realizarea adecvată a programului educativ, dar le oferă candidaţilor la Preoţie un exemplu semnificativ şi o introducere concretă în comuniunea eclezială care constituie valoarea fundamentală a vieţii creştine şi a ministeriului pastoral.

§ 2. Misiunea formării candidaţilor la Preoţie cere nu numai o pregătire specială a formatorilor – care trebuie să fie tehnică, pedagogică, spirituală, umană şi teologică –, dar şi spiritul de comuniune şi de colaborare în unitate pentru a dezvolta programul în aşa fel încât să fie mereu vizibilă unitatea în acţiunea pastorală a Institutului sub conducerea rectorului.

 

Art. 6 Pentru această misiune trebuie să fie aleşi preoţi cu o viaţă exemplară, înzestraţi cu următoarele calităţi: maturitate umană şi spirituală, experienţă pastorală, competenţă profesională, statornicie în trăirea propriei vocaţii, capacitate de colaborare, pregătire doctrinală corespunzătoare misiunii, cunoaşterea modalităţilor de a lucra în grup.

 

Art. 7

§ 1. Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iaşi este condus de rector. Rectorul este numit de episcopul Diecezei de Iaşi. Rectorul îl reprezintă pe episcopul locului în comunitatea seminarială; el conduce cu dragoste părintească şi responsabilă întregul Institut şi coordonează diferitele activităţi ale acestuia pentru o formare sacerdotală cât mai rodnică a seminariştilor.

§ 2. Pentru toţi cei care locuiesc în Institut, funcţia de paroh o îndeplineşte rectorul, cu excepţiile prevăzute de dreptul canonic. Rectorul reprezintă Institutul în faţa forurilor bisericeşti şi a autorităţilor civile, precum şi în relaţiile cu celelalte persoane juridice şi fizice.

§ 3. Ca prim responsabil al vieţii din Institut, rectorul:

a) animă angajarea responsabilă a Corpului profesoral în misiunea educativă;

b)menţine dialogul frecvent şi personal cu seminariştii, în vederea verificării procesului de maturizare vocaţională a fiecăruia în parte;

c)decide modul de a acţiona, care corespunde cel mai fidel directivelor date de episcop;

d)exprimă ultima judecată asupra idoneităţii candidaţilor la ministerii şi la ordinele sacre, în urma dialogului şi a aportului celorlalţi educatori;

e)veghează pentru a nu fi compromise mijloacele de care are nevoie comunitatea pentru a ajunge la scopul dorit;

f)în respectul legitimei diversităţi, va veghea ca să nu se introducă doctrine străine de menirea Institutului.

 

§ 4 Pentru a putea îndeplini această misiune, rectorul:

a)va trebui să locuiască în seminar;

b)va convoca şi va prezida periodic Senatul;

c)va aduce la cunoştinţa episcopului deciziile luate de Senat şi modul de desfăşurare a activităţilor din Institut;

d)îi va înştiinţa pe ordinarii locului asupra comportării şi rezultatelor la învăţătură a seminariştilor din diecezele lor;

e)va coordona şi verifica periodic atât activitatea celorlalţi profesori şi educatori, cât şi activitatea întregului personal administrativ şi auxiliar.

 

Art. 8 

§ 1. În activitatea sa, rectorul este ajutat de vicerector. Acesta este ales şi numit de episcopul Diecezei de Iaşi, în funcţie de numărul studenţilor şi de cerinţele comunităţii. Funcţia de vicerector angajează plenar în munca de educare a seminariştilor, de sensibilizare a conştiinţelor în vederea promovării unităţii dintre studenţii şi profesori, dintre profesori şi rector.

§ 2. Vicerectorul trebuie să fie un colaborator intim al rectorului pe care îl înlocuieşte şi îl reprezintă în perioada de timp în care rectorul absentează din seminar.

 

Art. 9 În munca didactică şi pedagogică, rectorul este ajutat de decan (prefectul de studii) şi de prefecţii de disciplină, care sunt aleşi şi numiţi de episcop. Tot episcopul locului apreciază şi durata acestor funcţii. Între ei şi rector trebuie să existe colaborare fundamentată pe spirit evanghelic.

 

Art. 10 Decanul are următoarele obligaţii:

a)întocmeşte orarul şi programul examenelor şi colocviilor în urma dezbaterilor care au avut loc în Senat, după care le prezintă episcopului;

b)coordonează structura şi unitatea tuturor disciplinelor teologice;

c)notează în registrul matricol al Institutului toate datele necesare, precum şi rezultatele obţinute de studenţi la examene şi colocvii.

 

Art. 11 Prefecţii de disciplină au următoarele obligaţii:

a)locuiesc în Institut;

b)educă spiritul şi voinţa studenţilor pentru acceptarea conştientă şi cu bucurie a regulamentelor şi veghează la respectarea lor;

c)întreţin un dialog educativ şi părintesc cu seminariştii pentru a le cunoaşte cât mai bine caracterul, aptitudinile, dificultăţile şi problemele care îi preocupă;

d)animă viaţa comunitară prin prezenţa lor constantă în mijlocul studenţilor, îngrijindu-se de buna recreere şi de folosirea timpului liber;

e)îi atenţionează pe cei care încalcă regulamentele;

f)încuviinţează ieşirea în oraş a studenţilor pentru motive temeinice;

g) organizează serbările şi festivităţile din Institut, precum şi eventuala participare a studenţilor la anumite spectacole instructive din afara Institutului, cu aprobarea prealabilă a rectorului;

h)ţin ore de formare umană, în care le expun studenţilor regulile de politeţe şi de conduită în societate şi le explică regulamentele Institutului;

i)răspund de infirmerie şi de toate problemele referitoare la sănătatea seminariştilor.

 

Art. 12 Unul dintre prefecţi îndeplineşte şi funcţia de secretar. Acesta are următoarele obligaţii:

a)înregistrează corespondenţa Institutului;

b)se îngrijeşte de arhiva Institutului;

c)întocmeşte referatele şi situaţiile necesare;

d)completează legitimaţiile seminariştilor şi adeverinţele pe care aceştia le solicită;

e) ţine evidenţa dosarelor cu actele personale ale studenţilor şi se îngrijeşte de completarea lor;

f) întocmeşte actele necesare prescrise de sfânta Biserică pentru promovarea studenţilor la ministerii şi ordinele sacre.

 

Art. 13

§ 1. Formarea spirituală a seminariştilor este încredinţată directorilor spirituali. Aceştia sunt numiţi de către episcopul Diecezei de Iaşi, după ce s-a consultat cu Corpul profesoral sau cu alţi preoţi. Episcopul apreciază şi durata misiunii lor.

§ 2. Directorul spiritual are următoarele îndatoriri:

a) locuieşte în Seminar;

b)este responsabilul şi animatorul vieţii liturgice în Seminar împreună cu profesorul de liturgie, sub coordonarea rectorului;

c)le face meditaţie seminariştilor;

d)consacră în fiecare zi un timp suficient pentru colocvii spirituale cu seminariştii; îi oferă oricărui seminarist, în cadrul secret al direcţiunii spirituale, o conducere sigură şi clară pe drumul iniţierii sacerdotale;

e)promovează şi garantează, în numele lui Dumnezeu şi al Bisericii, discernământul continuu al chemării divine şi al semnelor care o însoţesc;

f)în cadrul dialogului spiritual, verifică vocaţia la sfânta Preoţie, împreună cu cel chemat;

g)îndeplineşte misiunea de confesor principal în seminar;

h)se îngrijeşte de programarea zilelor de reculegere şi a exerciţiilor spirituale, invitând un preot predicator şi duhovnici, de comun acord cu rectorul;

i) se îngrijeşte de catehizarea şi necesităţile spirituale ale personalului auxiliar.

 

§ 3. În afară de directorii spirituali, în Seminar trebuie să fie şi confesori obişnuiţi, aleşi şi numiţi de episcop, fie din rândul preoţilor profesori, fie dintre preoţii din pastoraţie.

 

Art. 14

§ 1. Activitatea didactică în Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” este susţinută de Corpul profesoral.

§ 2. Fiecare profesor din Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” este numit de episcopul Diecezei de Iaşi, care va consulta, în prealabil, rectorul şi Senatul, care pot propune candidaţii cei mai capabili.

§ 3. Numirea şi funcţia de profesor nu este de natură definitivă; durata acestei funcţii rămâne la justa apreciere a episcopului. Înainte de începerea activităţii în Institut, profesorii trebuie să facă în public profesiunea de credinţă.

 

Art. 15 Pentru disciplinele sacre, profesorii trebuie să fie, în general, preoţi. Numărul profesorilor trebuie să fie suficient pentru a răspunde în mod adecvat naturii materiei care trebuie predată, condiţiilor de învăţământ şi numărului de studenţi.

 

Art. 16

§ 1. Pentru a putea preda ştiinţele sacre şi filozofia, profesorii trebuie să aibă cel puţin licenţa sau o calificare echivalentă.

§ 2. Preoţii care, după obţinerea licenţei în teologie pastorală la Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iaşi, au făcut cursuri de specializare într-o universitate recunoscută de Sfântul Scaun, obţinând diploma de licenţă, pot obţine titlurile academice şi ocupa următoarele funcţii didactice: preparator universitar şi asistent universitar.

§ 3. Funcţia de lector universitar, conferenţiar universitar şi profesor universitar poate fi ocupată numai de cei care au obţinut titlul de doctor.

 

Art. 17 În îndeplinirea misiunii lor, toţi profesorii trebuie să se considere adevăraţi educatori. Trebuie să cultive instruirea şi întreaga formare sacerdotală a fiecărui student, în aşa fel încât să-l facă să progreseze atât în ştiinţă, cât şi în viaţa spirituală. Ei trebuie să favorizeze o colaborare strânsă cu superiorii Seminarului, pentru a putea contribui în mod eficace nu numai la instruirea ştiinţifică a studenţilor, ci şi la formarea lor sacerdotală.

 

Art. 18 Personalul administrativ şi auxiliar din Institut este format din persoanele consacrate şi laicii care colaborează la buna funcţionare a vieţii în Institut şi la rezolvarea problemelor administrative. Aceste persoane trebuie să fie animate de dorinţa cea mai sinceră de a colabora la formarea candidaţilor pentru sfânta Preoţie. În acest scop, vor manifesta o activitate generoasă şi discretă.

 

capitolul ii

DISCIPLINA STUDENŢILOR

 

 

Art. 19 În Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iaşi, la Facultatea de Teologie Pastorală Romano-Catolică, sunt primiţi numai tineri romano-catolică, celibatari, sănătoşi atât din punct de vedere fizic, cât şi psihic, proveniţi din familii catolice credincioase şi sănătoase, înzestraţi cu calităţi intelectuale, morale şi spirituale adecvate şi animaţi de dorinţa de a deveni preoţi în mod cu totul liber şi cu intenţia dreaptă.

 

Art. 20 Pentru alegerea candidaţilor la Sfânta Preoţie, trebuie să se ţină cont de înzestrarea umană şi morală (sinceritate, maturitate afectivă, fidelitate faţă de promisiuni, preocupare pentru dreptate, simţul prieteniei, libertate justă şi responsabilitate, spirit de iniţiativă, capacitatea de a colabora cu alţii etc.), de înzestrarea lor spirituală (dragostea faţă de Dumnezeu şi de aproapele, simţul fraternităţii şi al abnegaţiei, docilitate, castitate, simţul de credinţă, ataşament faţă de Biserică, zel apostolic şi misionar) şi de înzestrarea lor intelectuală (echilibru în judecată, capacitate intelectuală suficientă pentru însuşirea materiilor teologice, cunoaşterea corectă a naturii Preoţiei şi a exigenţelor sale).

Art. 21

§ 1. Dreptul de a admite candidaţi în Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iaşi îl are episcopul Diecezei de Iaşi, în funcţie de locurile disponibile şi de necesităţile pastorale.

§ 2. În Institut sunt admişi tinerii absolvenţi ai Seminarului teologic liceal sau ai oricărui alt liceu, cu diploma de bacalaureat, care doresc să fie preoţi.

§ 3. Nu sunt admişi tineri exmatriculaţi din alte seminarii sau persoane înaintate în vârstă.

 

Art. 22 Admiterea în Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” a candidaţilor care au absolvit liceul se face pe bază de examen. Numărul disponibil de locuri se completează în ordinea mediilor obţinute la examenul de admitere şi pe baza recomandării din partea parohului.

 

Art. 23 Pentru ca un tânăr, care provine din altă dieceză, să se poată înscrie la examenul de admitere, trebuie să înainteze o cerere către episcopul propriu. Acesta trimite cererea Institutului Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iaşi, însoţită de actele necesare.

 

Art. 24 Pentru înscrierea la examenul de admitere, candidaţii trebuie să prezinte următoarele acte:

– diplomă de bacalaureat (în original);

– certificat de naştere (copie legalizată);

– adeverinţă de Botez;

– adeverinţă de Mir;

– adeverinţă de căsătorie religioasă a părinţilor;

– fişă medicală;

– caracterizare din partea parohului.

 

Art. 25

§ 1. La înscrierea în registrul matricol, studentului i se întocmeşte dosarul personal, care va cuprinde:

– cererea de înscriere în anul I;

– toate actele prevăzute la art. 24;

– fişa personală cu informaţii despre membrii familiei.

 

§ 2. Pe parcursul anilor de studii, dosarul seminaristului se va completa cu caracterizările făcute de parohul locului de origine pentru perioadele de timp petrecute în comunitatea de provenienţă, cu cererile autografe pentru admiterea printre candidaţii la ordinele sacre, ministerii şi ordinele sacre, rezultatul scrutiniilor şi protocoalele de la Diaconat şi Preoţie.

 

Art. 26 La începerea studiilor, fiecărui student i se eliberează următoarele documente nominale: carnetul de student (Index lectionum) şi legitimaţia de student.

a) În carnetul de student se înscriu toate notele obţinute la examene şi la celelalte forme de verificare a cunoştinţelor, inclusiv cele de nepromovare.

b) În documentele studentului nu sunt admise corecturi nejustificate şi introduceri de date nereale.

c) În caz de retragere din Seminar sau de exmatriculare, i se retrage celui care pleacă şi legitimaţia de student.

 

Art. 27 Studenţii sunt egali între ei. Totuşi, superiorii îi vor numi pe unii dintre ei în anumite funcţii pentru exercitarea şi verificarea capacităţii de a conduce un grup şi pentru bunul mers al activităţilor comunitare din Institut. Numirea va fi pe durata unui an, iar cei numiţi trebuie să-şi îndeplinească cu conştiinciozitate datoriile lor.

 

Art. 28 Magistrul general:

–supraveghează respectarea programului zilnic şi a Regulamentului;

–coordonează activitatea tuturor magiştrilor;

–organizează activităţile din Institut, ţinând mereu legătura cu superiorii;

–veghează la respectarea punctualităţii, disciplinei şi a curăţeniei claselor;

–dă deşteptarea şi stingerea;

–le comunică seminariştilor hotărârile luate de superiorii Institutului şi se îngrijeşte de punerea lor în practică;

–le prezintă superiorilor şi profesorilor propunerile şi sugestiile seminariştilor;

–în cazuri mai grave sau repetate de încălcare a Regulamentului, are datoria să-i anunţe pe superiori.

 

Art. 29 Vicemagistrul general:

–colaborează direct cu magistrul general, ajutându-l şi înlocuindu-l în cazuri deosebite;

–ţine evidenţa tuturor activităţilor administrative;

–colaborează cu magistrul general la observarea punctualităţii, a ordinii şi a disciplinei;

–organizează serviciul de pază şi la centrala telefonică;

–supraveghează încuierea uşilor, închiderea ferestrelor şi stingerea luminilor din Institut pe timpul nopţii;

–păstrează şi dispune de cheile care îi sunt încredinţate de superiori;

–îndeplineşte şi misiunea de magistru al clasei din care face parte (în cazul în care magistrul general nu este din aceeaşi clasă).

 

Art. 30 Responsabilul de clasă este numit de Anul pe care îl reprezintă:

–colaborează în mod direct şi colegial cu magistrul general şi antrenează colegii în activităţile propuse de acesta;

– participă direct la toate acţiunile Anului;

– propune şi susţine iniţiativele Anului;

– reprezintă Anul în faţa superiorilor şi a profesorilor;

–are datoria de a supraveghea ordinea, punctualitatea, curăţenia şi disciplina în aulă.

 

Art. 31 Magistrul pentru fiecare an de studiu:

–este ales din rândurile studenţilor din cursurile superioare;

–îi iniţiază pe seminarişti în viaţa de seminar;

–îi animă prin cuvânt şi exemplu în angajarea generoasă şi trăirea autentică a programului şi regulamentului Seminarului;

–le oferă cu disponibilitate plină de bucurie ajutorul celor încredinţaţi în procesul de maturizare, căutând să intuiască şi să indice cu solicitudine şi la timpul potrivit o cale de rezolvare pentru problemele lor;

–participă direct la toate acţiunile Anului;

–propune şi susţine iniţiativele seminariştilor;

–reprezintă Anul în faţa superiorilor şi a profesorilor;

–are datoria de a supraveghea ordinea, punctualitatea, curăţenia şi disciplina din Anul respectiv;

–le face cunoscute superiorilor cazurile de abatere gravă sau repetată de la Regulament;

–numeşte un responsabil din rândul Anului pe care îl reprezintă, care îl înlocuieşte atunci când lipseşte.

 

Art. 32 Magistrul de dormitor:

–are datoria de a veghea asupra ordinii, aerisirii şi curăţeniei în dormitor;

–are grijă de respectarea programului şi a liniştii în dormitor;

–îi avertizează frăţeşte pe cei care încalcă aceste reguli şi îl anunţă pe părintele prefect în caz de nerespectare repetată a Regulamentului.

 

Art. 33 Ceremonierii:

– organizează şi coordonează acţiunile liturgice solemne din cadrul Seminarului;

– pregătesc şi supraveghează participarea acoliţilor, a lectorilor şi a ministranţilor la celebrarea Liturghiei;

–sunt în legătură continuă cu părintele spiritual şi cu părintele profesor de liturgie;

–animă comunitatea în participarea la celebrările liturgice.

 

Art. 34 Capelmaistrul:

–este conducătorul cântărilor liturgice şi festive din cadrul comunităţii şi în activitatea sa este îndrumat de profesorul de muzică sacră;

–supraveghează curăţenia, ordinea şi seriozitatea la cor, fiind ajutat de organişti, dirijori, solişti şi schola cantorum;

–întocmeşte programul de cântări pentru celebrările liturgice şi pentru celelalte festivităţi, de comun acord cu părintele de serviciu în capelă; programul cântecelor va fi afişat din timp;

–face repetiţiile necesare şi pregăteşte partiturile necesare cântului.

 

Art. 35 Sacristanii:

–se îngrijesc de ordinea, curăţenia şi împodobirea capelei şi a sacristiei, supraveghind munca seminariştilor de serviciu în capelă;

–pregătesc din timp cele necesare pentru sfânta Liturghie şi pentru celelalte celebrări liturgice;

–rămân mereu sub îndrumarea părintelui spiritual şi a profesorului de liturgie;

–au grijă de obiectele sacre, veşmintele şi cărţile liturgice, aghiasmatarele, lumânările şi lampa veşnică.

 

Art. 36 Bibliotecarii:

–se îngrijesc de buna organizare a bibliotecii, de inventarierea tuturor cărţilor şi publicaţiilor, precum şi de utilizarea lor;

–răspund de ordinea şi curăţenia în interiorul bibliotecii;

–întocmesc programul de funcţionare a bibliotecii de comun acord cu superiorii şi veghează la respectarea lui;

– ţin evidenţa cărţilor împrumutate şi se îngrijesc de restituirea lor;

– se ocupă de îmbogăţirea inventarului bibliotecii şi, în legătură cu superiorii, de procurarea de noi cărţi şi publicaţii.

 

Art. 37 Animatorii culturali:

–animă şi coordonează activitatea de recreere şi de manifestare a culturii religioase în Seminar;

–organizează întruniri, serbări, piese de teatru etc., căutând să descopere şi să pună în valoare capacităţile fiecăruia;

–pregătesc şi prezidează audiţiile muzicale;

–promovează şi încurajează participarea unui număr cât mai mare de seminarişti la revista Seminarului;

–sunt în legătură cu preşedintele Cercului teologic şi al celui literar pentru animarea activităţilor specifice;

– în toată activitatea lor, ţin legătura cu superiorii Seminarului.

 

Art. 38 Curierul:

–îi prezintă părintelui prefect corespondenţa trimisă sau primită de la seminarişti;

–face abonamentele necesare pentru studenţi şi profesori şi se îngrijeşte şi de sosirea şi distribuirea lor;

–răspunde de ordinea, curăţenia şi dotarea cu ziare şi reviste a sălii de presă;

–colecţionează din ziare şi reviste articole cu subiect religios, în vederea întocmirii unui catalog de arhivă.

 

Art. 39 Infirmierii:

– se îngrijesc de bolnavi conform prescrierilor date de medic;

–îi comunică părintelui prefect şi părintelui spiritual starea sănătăţii bolnavilor;

–răspund de ordinea şi curăţenia în infirmerie.

 

Art. 40 Responsabilii cu multiplicarea şi legarea cursurilor:

– organizează şi răspund de activitatea de multiplicare şi legare a cursurilor pentru seminarişti, numai după ce, în prealabil, au primit aprobarea părintelui prefect;

– activitatea la multiplicator se desfăşoară după un program stabilit înainte şi aprobat de superiorii Seminarului;

– veghează la buna desfăşurare a muncii, la curăţenia şi ordinea din atelier şi la buna funcţionare a maşinilor din dotare.

 

Art. 41 Responsabilul cu sala de calculatoare:

– organizează şi răspunde de activitatea de dactilografiere;

– se pot dactilografia cursurile numai după ce s-a primit aprobarea superiorilor;

– programul de dactilografiere va fi stabilit de comun acord cu superiorii;

– răspunde de ordinea, curăţenia, buna funcţionare şi întreţinerea calculatoarelor.

 

Art. 42 Animatorul sportiv:

– se îngrijeşte de baza sportivă şi de materialul din dotare, pe care are în vedere să-l împrospăteze şi să-l îmbogăţească;

–organizează jocuri şi concursuri pentru o bună recreere a seminariştilor.

 

Art. 43 Responsabilul cu frizeria:

– răspunde de sala de frizerie, pe care o întreţine curată;

–se îngrijeşte de buna funcţionare a aparatelor şi a obiectelor specifice;

–fixează programul de lucru pentru frizerie.

 

Art. 44 Electricienii:

– răspund de buna funcţionare a instalaţiilor electrice din Seminar, becuri, prize, afişaj, TV, radio etc.;

– remediază micile defecţiuni care se ivesc;

– îl informează pe părintele prefect atunci când intervin defecţiuni mai mari.

 

Art. 45 Responsabilii cu întreţinerea:

– verifică buna funcţionare a diferitelor instalaţii din Seminar: grupurile sanitare, uşile, ferestrele, porţile, băncile şi scaunele;

– în cazul unor defecţiuni mai mari, îl vor anunţa pe părintele prefect.

 

Art. 46 Responsabilii cu îngrijirea florilor:

– se ocupă de florile din interiorul clădirii şi din curtea Seminarului.

 

Art. 47 Superiorii le pot încredinţa seminariştilor şi alte funcţii pentru buna desfăşurare a vieţii din Seminar. Cei cărora li se încredinţează asemenea funcţii sunt rugaţi să le îndeplinească cu generozitate şi responsabilitate.

 

Art. 48 Studenţii Institutului Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” pot fi recompensaţi pentru rezultatele deosebite obţinute la învăţătură, pentru participarea activă la diferite munci desfăşurate spre binele comunităţii, precum şi pentru comportare exemplară, prin:

– evidenţieri la nivelul anului de studiu;

– premii anuale sau ocazionale;

– burse.

 

Art. 49

§ 1. Pentru neîndeplinirea obligaţiilor seminariale şi pentru încălcarea normelor disciplinare, seminaristului i se pot aplica următoarele sancţiuni în raport cu gravitatea abaterilor săvârşite:

1. atenţionare;

2. micşorarea notei la purtare;

3. avertisment scris;

4. exmatriculare.

 

§ 2. Atât la atenţionare, cât şi la avertisment, se va indica motivul intervenţiei disciplinare.

§ 3. Atenţionarea se hotărăşte şi se aplică de către rector sau de către prefect seminaristului care nu-şi îndeplineşte obligaţiile în mod conştiincios sau în cazul în care săvârşeşte abateri de la regulament.

§ 4. Micşorarea notei la purtare i se aplică studentului care încalcă normele disciplinare ale Regulamentului după ce a primit atenţionarea din partea rectorului sau a prefectului. Nota la purtare se scade în funcţie de gravitatea abaterii săvârşite. Dacă greşeala comisă este mai mare, se scade nota la purtare şi fără să fi avut loc atenţionarea.

§ 5. Avertismentul scris se hotărăşte şi se aplică de către părintele rector sau de către părintele prefect studentului care repetă faptele pentru care a fost atenţionat sau pentru care i s-a scăzut nota la purtare, sau comite abateri grave de la disciplina Institutului.

 

Art. 50 Exmatricularea se hotărăşte de părintele rector după consultarea episcopului propriu al studentului şi se aplică în cazul în care studentul:

a) obţine rezultate negative la învăţătură:

1. rămâne corigent la trei materii într-un semestru;

2. nu obţine la examenul de corigenţă cel puţin nota 6 (şase);

3. în primii doi ani de studiu rămâne corigent la o materie sau două şi la celelalte materii principale obţine numai medii mici, indiferent dacă motivul acestor rezultate slabe este incapacitatea intelectuală a studentului sau lipsa lui de interes pentru studiu.

 

b) nu respectă Regulamentul şi nu-şi îndeplineşte obligaţiile de seminarist după ce a primit două avertismente;

c) caută legături de prietenie cu persoane feminine, fie în timpul anului de învăţământ, fie în vacanţe, după un singur avertisment;

d) pleacă din Institut fără învoire, după un singur avertisment. Dacă acest lucru are loc după rugăciunea de seară sau dacă pleacă în afara localităţii, este eliminat imediat;

e) intră în localuri sau introduce băuturi alcoolice în Seminar, după un singur avertisment. Dacă s-a îmbătat, este eliminat imediat;

f) în caz de delict împotriva credinţei sau a castităţii şi în caz de scandal public, este eliminat imediat;

g) provoacă certuri şi neînţelegeri în rândul colegilor, îi îndeamnă pe alţii la nesupunere faţă de Regulament şi dispoziţiile superiorilor, critică Regulamentul în mod distructiv, după două avertismente;

h) se îmbolnăveşte grav, fie fizic, fie psihic, fără şanse de a se vindeca, astfel încât va fi imposibil să îndeplinească obligaţiile sacerdotale.

 

Art. 51 Studenţii care părăsesc Institutul dintr-un motiv sau altul sunt rugaţi să fie mereu recunoscători pentru educaţia primită şi s-o considere ca pe un sprijin real pentru trăirea vocaţiei lor creştine.

 

Art. 52 Studenţii care se retrag temporar pentru motive bine întemeiate, în cazul în care superiorii Institutului sunt de acord, au posibilitatea să revină.

 

Art. 53 Prezentul Regulament, după ce a fost adoptat în şedinţa Senatului din 24.01.1997 şi aprobat de episcopul Diecezei de Iaşi, la data de 26.01.1997, a fost revizuit în şedinţa Senatului din 19.11.2004 şi aprobat de episcopul Diecezei de Iaşi la 26.11.2004.

 

Art. 54 Orice modificare a acestui Regulament trebuie să fie supusă aprobării Senatului şi a episcopului Diecezei de Iaşi.