Categorii

Regina Coeli (29.04.2018)

Iubiți frați și surori, bună ziua!

Cuvântul lui Dumnezeu, şi în această a cincea duminică a Paştelui, continuă să ne indice drumul şi condiţiile pentru a fi comunitate a Domnului Înviat. Duminica trecută era scos în evidenţă raportul dintre credincios şi Isus Bunul Păstor. Astăzi Evanghelia ne propune momentul în care Isus se prezintă ca viţa adevărată şi ne invită să rămânem uniţi cu El pentru a aduce mult rod (cf. In 15,1-8). Viţa este o plantă care formează un tot cu mlădiţele; şi mlădiţele sunt rodnice numai pentru că sunt unite cu viţa. Această relaţie este secretul vieţii creştine şi evanghelistul Ioan o exprimă cu verbul „a rămâne”, care în textul de astăzi este repetat de şapte ori. „A rămâne în mine”, spune Domnul, a rămâne în Domnul.

Este vorba de a rămâne cu Domnul pentru a găsi curajul de a ieşi din noi înşine, din comodităţile noastre, din spaţiile noastre strâmte şi protejate, pentru a intra în marea deschisă a necesităţilor celorlalţi şi a da respiraţie largă mărturiei noastre creştine în lume. Acest curaj de a ieşi din noi şi de a intra în necesităţile celorlalţi se naşte din credinţa în Domnul Înviat şi din certitudinea că Duhul său însoţeşte istoria noastră. Unul din roadele cele mai coapte care provine din comuniunea cu Cristos este, de fapt, angajarea de caritate faţă de aproapele, iubindu-i pe fraţi cu abnegaţie de sine, până la ultimele consecinţe, aşa cum ne-a iubit Isus. Dinamismul carităţii credinciosului nu este rod al strategiilor, nu se naşte din solicitări externe, din instanţe sociale sau ideologice, ci se naşte din întâlnirea cu Isus şi din rămânerea în Isus. El este pentru noi viaţa din care absorbim limfa, adică „viaţa” pentru a aduce în societate un mod diferit de a trăi şi de a ne oferi, care-i pune pe primul loc pe cei din urmă.

Când suntem intimi cu Domnul, aşa cum sunt intime şi unite viaţa şi mlădiţele, suntem capabili să aducem roade de viaţă nouă, de milostivire, de dreptate şi de pace, care derivă din Învierea Domnului. Este ceea ce au făcut sfinţii, cei care au trăit în plinătate viaţa creştină şi mărturia carităţii, pentru că au fost adevărate mlădiţe ale viţei Domnului. Dar pentru a fi sfinţi „nu este necesar a fi episcopi, preoţi, călugăriţe sau călugări. […] Toţi suntem chemaţi să fim sfinţi trăind cu iubire şi oferind fiecare propria mărturie în ocupaţiile de fiecare zi, acolo unde se află” (Exortaţia apostolică Gaudete et exsultate, 14). Noi toţi suntem chemaţi să fim sfinţi; trebuie să fim sfinţi cu această bogăţie pe care noi o primim de la Domnul înviat. Orice activitate – munca şi odihna, viaţa familială şi socială, exercitarea responsabilităţilor politice, culturale şi economice – orice activitate, fie mică fie mare, dacă este trăită în unire cu Isus şi cu atitudine de iubire şi de slujire, este ocazie pentru a trăi în plinătate Botezul şi sfinţenia evanghelică.

Ne este de ajutor Maria, Regina sfinţilor şi model de comuniune perfectă cu Fiul său divin. Ea să ne înveţe să rămânem în Isus, ca mlădiţele cu viţa, şi să nu ne despărţim niciodată de iubirea sa. De fapt, nimic nu putem fără El, pentru că viaţa noastră este Cristos viu, prezent în Biserică şi în lume.

_______________

După Regina coeli

Iubiţi fraţi şi surori!

Ieri, la Cracovia, a fost proclamată fericită Ana Chrzanowska, credincioasă laică, ce şi-a dedicat viaţa să îngrijească bolnavii în care vedea faţa lui Isus suferind. Să-i mulţumim lui Dumnezeu pentru mărturia acestei apostole a bolnavilor şi să ne străduim să-i imităm exemplul.

Însoţesc cu rugăciunea rezultatul pozitiv al summit-ului inter-coreean de vinerea trecută şi angajarea curajoasă asumată de liderii celor două părţi de a realiza un parcurs de dialog sincer pentru o Peninsulă Coreeană liberă de armele nucleare. Îl rog pe Domnul pentru ca speranţele unui viitor de pace şi prietenie mai fraternă să nu fie dezamăgite şi pentru ca să poată continua colaborarea aducând roade de bine pentru iubitul popor coreean şi pentru întreaga lume.

Săptămâna trecută, comunitatea din Nigeria a fost din nou lovită cu uciderea unui grup de credincioşi, între care doi preoţi: îi încredinţăm Dumnezeului milostivirii pe aceşti fraţi pentru ca să ajute acele comunităţi aşa de încercate ca să regăsească înţelegerea şi pacea.

Salut cu afect pelerinii prezenţi astăzi, cu adevărat mulţi pentru a numi fiecare grup! Dar măcar îi salut pe cei care provin din Braga (Portugalia), din India şi din Pakistan; credincioşii din Pavia, Crema şi Vignale; numeroşii tineri care au primit sau vor primi Mirul; şi adolescenţii din Cuneo, Remedello, Arcore, Valle Olona, Modica şi […].

Un gând deosebit pentru Confraternităţile din Assisi, însoţite de episcop; pentru tinerii animatori de la Părinţii Iosefini ai lui Murialdo; şi pentru participanţii la Întâlnirea naţională a catecumenatului, promovată de Conferinţa Episcopală Italiană.

Iubiţi fraţi şi surori, poimâine, 1 mai, după amiază voi începe luna mai cu un pelerinaj la Sanctuarul Sfintei Fecioare Maria a Iubirii Divine. Vom recita rozariul, rugându-ne îndeosebi pentru pacea în Siria şi în întreaga lume. Invit să se unească spiritual şi să se prelungească toată luna mai rugăciunea rozariului pentru pace.

Urez tuturor o duminică frumoasă. Şi vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere!

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.