Categorii

Papa pe neaşteptate într-o casă pentru mame deţinute cu copii minori

A ajuns pe neaşteptate, cum este tipic pentru „Vinerile Milostivirii”, devenite de acum una din trăsăturile caracteristice ale pontificatului său începând de la Jubileul Milostivii. Primul gest a fost să-i mângâie pe copii, să se joace cu ei, să le dăruiască ouă de Paşte şi să accepte oferta de a lua gustarea împreună. apoi a fost îmbrăţişarea cu mamele lor, care cu câteva minute înainte se ocupau cu desfăşurarea serviciilor lor. În „Casa Leda”, structură protejată care primeşte mame deţinute cu copii minori, pe via Kenya, în zona Eur din Roma, într-un edificiu de lux confiscat de la mafie, papa Francisc aduce clipe de lejeritate şi veselie care sunt contragreutate la acea greutate a vieţii care caracterizează zilele acestor femei şi se revarsă în întregime asupra copiilor lor.

Lillo Di Mauro, responsabilul zonei, inaugurată în iulie 2017 după multe dificultăţi, a făcut un rezumat papei Bergoglio prezentând cuvintele câtorva dintre miile de fetiţe şi băieţi copii ai părinţilor închişi în închisorile italiene care trăiesc cu ei în închisoare sau merg să-i viziteze. „Suntem invizibilele”, a spus Di Mauro, „flori fragile” care cresc „în deşertul birocraţiei şi al măsurilor de siguranţă, în indiferenţa adulţilor alienaţi de munca urâtă şi violentă”.

„Pentru a apăra demnitatea părinţilor noştri deţinuţi ne relatează minciuni făcându-ne să credem că intrăm într-un colegiu sau într-un loc de muncă. Suntem percheziţionaţi, violentaţi în intimitatea noastră de mâinile adulţilor necunoscuţi, care ne iau păpuşile de pluş, sărmanele jucării care sunt prietenii noştri pentru a le deschide, a le controla, uneori ne iau şi chiloţii pentru a se asigura că mamele noastre n-au ascuns în ei droguri”.

Pentru mulţi oameni aceşti copii sunt numai statistici: „4.500 de copii care au o mamă în închisoare, circa 90 de mii cei care au un tată deţinut”, a spus Di Mauro. „Şi părinţii noştri uneori au bănuieli cu privire la noi”, mărturisesc ei. „Pentru a nu fi arătaţi cu degetul povestim că tatăl nostru lucrează în ţări fantastice şi îndepărtate şi mama noastră este o regină. Pentru a ne apăra devenim agresivi şi netratabili, dar nu suntem răi, ceilalţi sunt cei care ne văd şi ne vor aşa: «Suntem copiii deţinuţilor»”.

În mijlocul acestei deşertificări sociale, „Casa Leda” – intitulată Leda Colombini, partizană, parlamentară, sindicalistă, voluntară în închisoare pentru drepturile celor din urmă, în special femeile încarcerate – reprezintă o oază de umanitate.

Structura, gestionată de cooperativa socială Cecilia Onlus, actualmente reprezintă un unicum în genul său în Italia. N-au fost puţine eforturile pentru a o pregăti, relatează responsabilul, şi mai mult polemicile (începând de la rezidenţi) şi presiunile pentru a amâna inaugurarea ei. Însă, la sfârşit, voinţa de „a restitui societăţii un spaţiu recalificat” şi în acelaşi timp „a dezvolta un proiect de civilizaţie şi de mare umanitate” a învins. Actualmente sunt oaspeţi ai „Casei” cinci mame tinere, cu vârste cuprinse între 25 şi 30 de ani, deţinute pentru delicte minore, cărora le este recunoscută capacitatea de părinţi şi care pot, deci, să continue perioada de detenţie cu copiii lor în interiorul structurii. Trei sunt de etnie rom, celelalte două o egipteancă şi italiancă, fiecare cu propriul copi.

Francisc a schimbat cu ele câteva cuvinte şi, însoţit de monseniorul Rino Fisichella, preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Noua Evanghelizare, a făcut obişnuitul tur – în uimirea generală – în casa-familie, pentru a saluta lucrătorii, educatorii şi voluntarii din Asociaţia „La Roma Împreună” care zilnic le asistă pe tinere. În proiect sunt implicate şi realităţile Prim Ajutor Suferinţă Societate Cooperativă socială onlus şi Asociaţia „Ain Karim”. Prestează servici în cadrul structurii şi aşa-numiţii „Puşi la încercare”, imputaţi vinovaţi de delicte uşoare care nu prevăd detenţie şi care pot să-şi ispăşească pedeapsa desfăşurând munci utile pentru colectivitate.

Între aplauze, fotografii şi strângeri de mână, papa s-a jucat cu copiii, oferindu-le în dar ouă mari de Paşte, „primite cu mare bucurie” de cei mici, aşa cum informează o notă a Sfântului Scaun. La rândul lor mamele au voit să-i lase pontifului un dar mic, produs al diferitelor activităţi pe care le desfăşoară în cadrul Casei. Totuşi, pentru Francisc cadoul cel mai frumos a fost să asculte mărturiile şi oportunităţile acordate de a-şi creşte copiii lor, în pofida dificultăţilor. Şi gesturi simple cum ar fi însoţirea şi luarea copiilor de la şcoală, învăţarea meseriilor, desfăşurarea activităţilor utile în vederea unei viitoare inserări în lumea muncii şi în societate.

În amintirea vizitei, papa Francisc a lăsat câteva cadouri mamelor, între care un pergament semnat. Apoi, pe la ora 17.00, a părăsit „Casa Leda” şi s-a întors în casa sa, „Sfânta Marta”, în Vatican.

De Salvatore Cernuzio

(După Vatican Insider, 2 martie 2018)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.