Categorii

Papa Francisc: soseşte o nouă exortaţie despre sfinţenie

Probabil va fi semnată la 19 martie, sărbătoarea sfântului Iosif şi a cincea aniversare a inaugurării pontificatului: este noua exortaţie apostolică a papei Francisc dedicată temei sfinţeniei. Miercuri 28 februarie, cu ocazia prezentării cărţii lui Fabio Marchese Ragona („Toţi oamenii lui Francisc”) a făcut o mică aluzie la asta cardinalul Oscar Rodriguez Maradiaga, coordonator al Consiliului celor nouă cardinali care colaborează cu papa pentru reforma Curiei şi conducerea Bisericii universale. „Am auzit abia-abia un glas de departe – a spus cardinalul hondurian – care spune că papa pregăteşte un document frumos despre sfinţenie. Toţi suntem chemaţi la sfinţenie, dacă nu ascultăm această chemare reforma nu merge”.

Documentul, din cauza timpilor necesari pentru traducere, cu greu va fi publicat cu ocazia celei de-a cincea aniversări a începutului pontificatului, care s-a inaugurat cu liturghia din piaţa „Sfântul Petru” la 19 martie 2013. Va ieşi după aceea, în jurul Paştelui. După cum afirmă Maradiaga, obiectul principal al exortaţiei – care ar trebui să fie de măsură redusă faţă de cele precedente şi mai mari Evangelii gaudium, harta pontificatului (2013) şi Amoris laetitia (2016) – este sfinţenia şi vocaţia, chemarea la sfinţenie pentru toţi botezaţii. O temă conţinută în capitolul V al constituţiei conciliare Lumen gentium: papa Francisc s-a inspirat deja de mai multe ori de aici pentru catehezele sale precum şi pentru magisteriul său despre „poporul sfânt şi credincios al lui Dumnezeu” aşa de central în intervenţiile sale.

La 19 noiembrie 2014, la audienţa generală, papa Francisc a tratat tema vocaţiei universale la sfinţeniei amintită de Conciliu, explicând înainte de toate că „sfinţenia nu este ceva ce ne procurăm noi, ceva ce obţinem noi cu calităţile noastre şi capacităţile noastre. Sfinţenia este un dar, este darul pe care ni-l oferă Domnul Isus, când ne ia cu sine şi ne îmbracă în El însuşi, ne face asemenea Lui”. Sfinţenia, afirma Bergoglio, „nu este o prerogativă numai a câtorva: sfinţenia este un dar care este oferit tuturor, nimeni exclus, motiv pentru care constituie caracterul distinctiv al fiecărui creştin”. Şi pentru a fi sfinţio, „nu este nevoie neapărat să fim episcopi, preoţi sau călugări” sau pentru cel care are posibilitatea de „de a se dezlipi de treburile obişnuite, pentru a se dedica exclusiv rugăciunii”.

Sfinţenia, mai explica Francisc, „Sfinţenia este ceva mai mare, mai profund pe care ne-o dă Dumnezeu. Mai mult, tocmai trăind cu iubire şi oferind propria mărturie creştină în ocupaţiile de fiecare zi suntem chemaţi să devenim sfinţi. Şi fiecare în condiţiile şi în starea de viaţă în care se află… Dar tu eşti consacrat, eşti consacrată? Fii sfânt trăind cu bucurie dăruirea ta şi slujirea ta. Eşti căsătorit? Fii sfânt iubind şi îngrijindu-te de soţul tău sau de soţia ta, aşa cum a făcut Cristos cu Biserica. Eşti un botezat necăsătorit? Fii sfânt îndeplinind cu onestitate şi competenţă munca ta şi oferind timp slujirii fraţilor”.

„Când Domnul ne invită să devenim sfinţi, nu ne cheamă la ceva apăsător, trist… Dimpotrivă! Este invitaţia de a împărtăşi bucuria sa, de a trăi şi de a oferi cu bucurie fiecare moment al vieţii noastre, făcându-l să devină în acelaşi timp un dar de iubire pentru persoanele care sunt lângă noi”. Referinţa la bucurie reprezintă o trimitere fie la Evangelii gaudium fie la Amoris laetitia. Anul acesta, după cum a comunicat însuşi Francisc, se va celebra canonizarea lui Paul al VI-lea, papa care la 9 mai 1975, în plin An Sfânt, a publicat o exortaţie apostolică dedicată bucuriei creştine, Gaudete in Domino.

Apoi sunt numeroase referinţele pe care papa Bergoglio le-a făcut în cursul acestor cinci ani la importanţa şi la centralitatea „sfântului popor credincios al lui Dumnezeu”. Îndeosebi, a făcut asta în scrisoarea (datată 19 martie 2016) trimisă cardinalului Marc Ouellet, preşedinte al Comisiei Pontificale pentru America Latină. În acel text Francisc a scris: „Rolul nostru, bucuria noastră, bucuria păstorului, se află tocmai în a ajuta şi în a stimula, aşa cum au făcut mulţi înaintea noastră, mame, bunice şi taţi, adevăraţii protagonişti ai istoriei. Nu dintr-o concesie a noastră de bunăvoinţă, ci din drept şi statut propriu. Laicii sunt parte a sfântului popor credincios al lui Dumnezeu şi de aceea sunt protagoniştii Bisericii şi ai lumii; noi suntem chemaţi să-i slujim, nu să ne slujim de ei”.

De Andrea Tornielli

(După Vatican Insider, 2 martie 2018)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

 

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.