Categorii

O catedrală dedicată martirilor egipteni decapitaţi în Libia

Era 15 februarie 2015: pe coastele oraşului libian Sirte, membrii aşa-numitului Stat Islamic (Daesh) au decapitat cu sânge rece 21 de tineri copţi egipteni, înregistrând şi publicând crima lor într-un material video cu titlul „Mesaj semnat cu sânge, destinat naţiunii crucii”.

În aceeaşi seară Egiptul a răspuns cu bombardamente aeriene faţă de unele zone aglomerate ale jihadiştilor autori ai masacrului şi în ziua următoare de la difuzarea materialului video, preşedintele egiptean Abdel-Fattah Al-Sissi a mers în catedrala „Sfântul Marcu” la Cairo, sediu al patriarhiei copte ortodoxe, pentru a prezenta condoleanţele sale lui Tawadros al II-lea, papă al copţilor ortodocşi.

Au urmat şapte zile de doliu naţional. După aceea, familiile victimelor au primit o recompensă şi beneficiază de o pensie lunară egală cu salarul pe care acei tineri muncitori îl câştigau, după ce au plecat să lucreze în Libia şi să-şi întreţină familiile lor.

Săptămâna aceasta, la trei ani după masacru, familiile răposaţilor îi amintesc pe fiii lor în durere şi în bucurie: ei au acum o catedrală în cinstea fiilor lor, cu titlul „Catedrala martirilor credinţei”.

La câteva zile după masacru, Tawadros al II-lea, conducătorul spiritual al copţilor din Egipt, a decis să-i înscrie pe cei 21 de martiri decapitaţi de Daesh în Synaxarium, cartea istorică sacră a martirilor Bisericii copte ortodoxe.

Catedrala a fost construită în micul sat Al Ur, satul natal al majorităţii celor ucişi, aproape de oraşul Samalut în nordul Egiptului, la circa 245 km la sud de capitala egipteană. Altarele noii catedrale au fost binecuvântate şi sfinţite la 14 februarie de Amba Pavnatius, episcopul regiunii; prima liturghie a fost celebrată ziua următoare, la 15 februarie, cu prezenţa guvernatorului oraşului şi în sfârşit ieri, vineri, la începutul weekendului egiptean, biserica a fost deschisă pentru liturghiile săptămânale.

Între timp, familiile răposaţilor aşteaptă mereu rezultatele analizelor ADN din partea autorităţilor egiptene, după descoperirea rămăşiţelor pământeşti ale martirilor într-o grotă la Sirte (Libia), pentru a putea primi relicvele fiilor lor care cu toată probabilitatea vor fi păstrate în vitrine la parterul catedralei.

Catedrala „Martirii credinţei” a fost construită de un grup de ingineri din Forţele Armate Egiptene pe cheltuiala guvernului, pe o suprafaţă de 4 mii de metri pătraţi, costând circa 10 milioane de lire egiptene (circa 45.700 dolari). Ea este construită cu două nivele: un parter, unde vor fi expuse rămăşiţele pământeşti ale martirilor, înfăşate în stofe de catifea, conform tradiţiei copte, plus o bibliotecă, o sală de primire şi alte săli pentru servicii sociale. Etajul superior este în schimb capelă.

Iată ce au declarat unii participanţi: „Fraţii noştri sunt în paradis. Noi suntem fericiţi pentru asta şi ne rugăm pentru ei” (Emad Soliman, fratele răposatului Magued Soliman). „Este uluitor numărul de credincioşi veniţi aici pentru inaugurarea catedralei. El depăşeşte mult numărul celor care au venit în urmă cu trei ani pentru funeraliile martirilor. Atunci erau şi musulmani” (Makine Zaki, tatăl răposatului Milad Zaki). „Am mers pe jos cu familia mea doi kilometri în frig azi dimineaţă la ora 5 pentru a fi prezent la prima liturghie în noua catedrală. Simt că fratele meu este mereu cu noi şi nu ne-a părăsit niciodată” (Makati Nagati, fratele răposatului Luka Nagati şi verişor al răposatului Essam Baddar). „Sunt fericit să văd un edificiu în numele lor, dar simt puternic durerea despărţirii. Într-o clipă îi căutăm pe tinerii noştri şi nu mai sunt” (Anonim, la ieşirea de la liturghie). „Este o zi de sărbătoare. Toţi sunt în bucurie şi femeile lansează strigăte de bucurie” (Kaddis Adel, prieten al mai multora dintre răposaţi). „Abia aştept să asist la întoarcerea rămăşiţelor pământeşti ale martirilor noştri, pentru ca să le putem venera în catedrala noastră” (Amir Nadi, verişor al răposatului Tawadros Farag). „Fiul meu plecase în Libia pentru a îmbunătăţi condiţiile sale financiare, pentru a putea acoperi cheltuielile în crearea noii sale familii şi al noului său sălaş. Dar a fost ucis pentru că era copt” (Nached Wilson, tatăl răposatului Samuel Nached). „Statul şi-a ţinut promisiunile: el s-a îngrijit de familiile răposaţilor şi a construit catedrala. Noi lăsăm ca dreptatea să ia locul răzbunării” (Baddar Samir Isaac, tatăl răposatului Essam Baddar).

De Loula Lahham

(După AsiaNews, 17 februarie 2018)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.