Categorii

O Biserică apropiată de cei evacuaţi. Cardinalul Sandri în Ucraina centro-orientală

Întâlnire, ascultare şi împărtăşire au ritmat cele două zile petrecute de cardinalul Leonardo Sandri în regiunile centro-orientale din Ucraina, cele mai mult interesate de conflict, unde Biserica greco-catolică desfăşoară un rol de prim plan în asistenţa dată celor evacuaţi. Prefectul Congregaţiei pentru Bisericile Orientale, în vizită în ţară, a mers de fapt joi 13 iulie la Kharkiv şi vineri 14 iulie la Kramatorsk şi la Sloviansk, recucerite după ocupaţia din 2014 şi foarte apropiate de „zonele cenuşii” din Donbass.

În exarhatul de Kharkiv cardinalul a ajuns în ziua sărbătorii sfinţilor apostoli după calendarul iulian. Dimineaţa, însoţit de nunţiul apostolic Claudio Gugerotti şi de arhiepiscopul major Sviatoslav Shevchuk, a vizitat şantierul de la catedrală unde a fost primit de exarhul Vasyl Tuchapets şi de auxiliarul diecezei latine, episcopul Ian Sobilo. După ce a primit tradiţionalul salut cu oferta de pâine şi sare şi un buchet de flori depus după aceea la picioarele icoanei Fecioarei Maria, a îmbrăcat veşmintele şi a făcut intrarea solemnă  în cripta catedralei aproape terminate. Cu cântările interpretate de seminarişti din Kyiv, a început dumnezeiasca liturghie pentru dedicarea altarului şi a bisericii. Un rit sugestiv în timpul căruia, la omilie, a îndemnat „să nu se accepte tăcerea coborâtă asupra conflictului din Ucraina, asupra suferinţelor pe care le-a adus pentru zeci de mii de persoane”. Apoi a adăugat: „nu putem să ne prefacem că nu vedem văduvele şi orfanii, copiii care au acces dificil la continuarea studiilor şi au crescut auzind timpul alternat mai mult de tirurile de artilerie decât de sunetul clopotelor, bătrânii care supravieţuiesc cu greu, tinerii care sunt chemaţi la arme: apoi pe teren nu mor puternicii care sunt la rând, ci aceia care sunt promisiunea şi viitorul unei naţiuni”. De aici invitaţia de a nu se resemna „cu zăbava comunităţii internaţionale, cu neîncrederea în respectarea acordurilor stipulate dar foarte des încălcate în mod sistematic. Vrem pacea şi vrem să fim găsiţi pregătiţi să parcurgem drumul reconcilierii, care ca atare trebuie parcurs împreună şi nu singuri”.

În salutul final, arhiepiscopul major a amintit că Kharkiv este unul dintre locurile în care a îndurat închisoarea cardinalul Slipyj şi apoi a subliniat că Biserica greco-catolică nu este împotriva celei ortodoxe, mulţumind pentru participare episcopului de la Patriarhia din Kyiv şi arhiepiscopului Isichenko.

După prânzul luat împreună cu preoţii din exarhat, după-amiază cardinalul Sandri a mers cu maşina la Kramatorsk. Oraşul – primul căzut în mâna forţelor separatiste şi apoi recucerit de armata ucraineană – mai poartă încă semnele luptelor. O condiţie care i-a determinat pe mulţi locuitori să fugă, deşi acum începe să se simtă o lentă întoarcere la normalitate. La cină a întâlnit câţiva preoţi greco-catolici şi un preot latin bătrân care în timpurile Uniunii Sovietice a îndurat închisoarea şi deportarea.

Dimineaţa următoare cardinalul a participat, în capela de lemn „Sfântul Ilie” la Kramatorsk, la dumnezeiasca liturghie concelebrată de arhiepiscopul Shevchuk, de nunţiul Gugerotti şi de exarhul de Donetsk, monseniorul Stephan Meniok.

În biserica plină de credincioşi greco-catolici şi latini din zona înconjurătoare, arhiepiscopul major la omilie a amintit emoţionat primele vizite în regiune după începutul luptelor şi ulterioara recucerire şi multele pagini de suferinţă pe care le-a văzut sau care i-au fost relatate. Chiar edificiul de cult este ciuruit de gloanţe. Cardinalul Sandri, salutând la sfârşitul ritului, a exprimat recunoştinţă preoţilor din exarhat repropunând imaginea bunului păstor care nu fuge atunci când vede lupul venind, ci rămâne cu turma.

În timpul micului dejun luat chiar cu preoţii, cardinalul a ascultat mărturiile lor: unii erau în listă pentru că au fost împuşcaţi de forţele separatiste, alţii au părăsit Ucraina occidentală pentru a desfăşura slujirea de capelani militari, stând alături de credincioşii chemaţi la arme pentru a apăra integritatea teritorială a naţiunii. Preotul cel mai tânăr a amintit că în timpul primelor bombardamente soţia sa aştepta primul lor copil. Semnificativă prezenţa unui preot tânăr din Biserica latină – în raporturi foarte bune de colaborare cu confraţii din exarhat – care a experimentat arestarea şi închisoarea timp de şase luni, în timpul cărora s-a ocupat de asistenţa spirituală a celorlalţi deţinuţi, independent de crezul sau confesiunea lor de apartenenţă, şi care încă este capelan într-un spital militar.

Cardinalul Sandri le-a mulţumit pentru dedicare şi nunţiul Gugerotti a subliniat importanţa prezenţei prefectului Congregaţiei pentru Bisericile Orientale pentru a aduce apropierea Papei Francisc de iubita Biserică greco-catolică.

Apoi cardinalul a vizitat centrul Caritas din Kramatorsk: un adevărat avanpost, unde sunt oferite pachete alimentare, ajutoare pentru a căuta un loc de muncă pentru cei evacuaţi, asistenţă spirituală şi psihologică. Unii lucrători sunt îmbrăcaţi cu vestă antiglonţ şi cască pentru că merg periodic să ducă mângâiere celor care încă sunt găzduiţi în Donbass. De importanţă deosebită este rolul femeilor şi al mamelor, fără de care atâtea activităţi n-ar putea fi imaginabile. Cardinalul Sandri i-a definit pe lucrători „miniştri ai iubirii milostive şi ai slujirii”.

După-amiază, pe drumul de întoarcere la Kharkiv, delegaţia s-a oprit la Sloviansk, alt centru al luptelor recucerit acum. Cardinalul i-a invitat pe cei prezenţi să nu aştepte ca pacea să coboare din cer ca o paraşută, ci s-o primească drept dar în fiecare zi pornind de la micile alegeri, desigur neîncetând să strige pentru ca aceia care au în mână destinele popoarelor să poată schimba direcţia. Dar pentru aceasta trebuie să se lucreze mult, să se sufere, să se suporte şi să se susţină toate iniţiativele de reconciliere, ca acelea duse înainte de Caritas, care la Sloviansk gestionează unicul centru gratuit de însoţire pentru copiii care au suferit traume datorate războiului. Şi chiar ei au fost cei care au făcut o mare sărbătoare cardinalului şi delegaţiei arătând desene, cântând şi căutând îmbrăţişări şi gesturi de consolare.

Întors la Kharkiv, prefectul Congregaţiei pentru Bisericile Orientale a luat cina în singura casă în proprietatea exarhatului, unde locuiesc călugăriţele Sfântului Iosif, întemeiate în secolul al XIX-lea în Ucraina şi acum prezente şi în Brazilia, Polonia şi Canada. De fapt, găzduiesc în casa lor mare parte din activităţile de educaţie creştină a copiilor şi a tinerilor din Kharkiv, aşteptând să se termine lucrările pentru construirea catedralei şi a centrului pastoral anexat. Cardinalul a subliniat că a rămas uimi la liturgii de prezenţa unui mare număr de tineri şi copii bucuroşi, în timp ce adesea în Europa occidentală, în afară de o frecvenţă mai scăzută, vârsta tânără este mai puţin vizibilă.

(După L’Osservatore Romano, 16 iulie 2017)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.