Categorii

Moartea cardinalului Dias. A fost arhiepiscop de Bombay şi prefect al Propaganda fide

După o lungă boală a murit luni 19 iunie, la Roma, cardinalul indian Ivan Dias, arhiepiscop emerit de Bombay şi prefect emerit al Congregaţiei pentru evanghelizarea popoarelor. Avea 81 de ani, fiind născut la 14 aprilie 1936 la Bombay. Hirotonit preot la 8 decembrie 1958, a fost ales pentru Biserica titulară de Rusubisir cu titlu personal de arhiepisco la 8 mai 1982 şi numit, în acelaşi timp, pro-nunţiu apostolic în Ghana, Togo şi Benin. La 19 iunie acelaşi an a primit hirotonirea episcopală. După ce a fost reprezentant pontifical şi în Coreea de Sud şi în Albania, la 8 noiembrie 1996 a fost transferat la sediul rezidenţial arhiepiscopal din Bombay. De către Ioan Paul al II-lea a fost creat cardinal şi publicat în consistoriul din 21 februarie 2001, cu titlul „Spirito Santo alla Ferratella”. A renunţat la conducerea pastorală a arhidiecezei indiene la 20 mai 2006, dat la care a fost numit prefect al Congregaţiei pentru Evanghelizarea Popoarelor. A condus dicasterul până la 10 mai 2011. Funeraliile vor fi celebrate în bazilica vaticană de cardinalul decan Angelo Sodano în după-amiaza zilei de 21 iunie; la sfârşit Papa Francisc va prezida ritul „ultima commendatio” şi „valedictio”.

Tânăr preot angajat în munca diplomatică la Secretariatul de Stat, secretar în diferite nunţiaturi, apoi pro-nunţiu şi nunţiu apostolic, arhiepiscop de Bombay, în sfârşit prefect al Congregaţiei pentru Evanghelizarea Popoarelor: a fost o lungă şi importantă slujire adusă Bisericii viaţa lui Ivan Dias. „Şi totuşi n-am pierdut niciodată seninătatea – îi plăcea să spună cu stilul său liniştit şi zâmbitor – pentru că am menţinut iubirea faţă de esenţial şi libertatea de lucrurile din lume”.

Om de mare cultură şi de spiritualitate, a păstrat mereu simţul şi particularitatea originilor sale indiene. Fiu al unei ţări în care creştinii sunt în minoritate dar constituie o prezenţă foarte veche şi oferă o slujire preţioasă celor mai săraci şi slabi, Dias întrupa în propria experienţă umană şi sacerdotală caracterul universal şi ecumenic al Bisericii, angajată în dialogul cu credincioşii din orice religie şi în apostolatul printre cei din urmă de pe pământ. Nu întâmplător era mare prieten şi admirator al Maicii Tereza de Calcutta, de care îl legau experienţa formată în anii petrecuţi în Albania ca reprezentant pontifical şi sensibilitatea comună faţă de situaţia socială şi religioasă a Indiei.

Născut la Bandra, o suburbie din Bombay, dintr-o familie catolică, a studiat la iezuiţi, în şcoala „Sfântul Stanislau”. Hirotonit preot la Bombay în 1958, a frecventat după aceea Academia Pontificală Ecleziastică din Roma (1961-1964), obţinând doctoratul în drept canonic în 1964 la Universitatea Pontificală Lateran.

În 1964 a lucrat în Secretariatul de Stat pentru a pregăti vizita lui Paul al VI-lea la Bombay cu ocazia Congresului euharistic internaţional. Apoi, între 1965 şi 1973, a fost secretar la nunţiaturile apostolice din Danemarca, Suedia, Norvegia, Islanda, Finlanda, Indonezia, Madagascar, Insula Reuniunii, Insulele Comore, Mauritius.

Între 1973 şi 1982 a desfăşurat funcţia de şef de secţiune în Secretariatul de Stat, ocupându-se de raporturile, uneori complexe şi delicate, cu numeroase ţări din Europa de est, din Asia şi din Africa.

În 1982 a venit numirea ca arhiepiscop şi pro-nunţiu apostolic în Ghana, Togo şi Benin. Cel care i-a conferit hirotonirea episcopală în bazilica vaticană a fost cardinalul secretar de stat Agostino Casaroli.

La 20 iunie 1987 a devenit nunţiu apostolic în Coreea şi la 28 octombrie 1991 nunţiu apostolic în Albania. În ani cruciali pentru această ţară balcanică, a avut oportunitatea de a-l primi pe Ioan Paul al II-lea cu ocazia vizitei istorice făcute la 25 aprilie 1993. În catedrala din Scutari, Papa a hirotonit patru episcopi, reconstituind astfel ierarhia ecleziastică pe care regimul ateu o eliminase. Dias l-a primit pe Pontiful polonez cu aceste cuvinte: „Haec dies quam fecit Dominus: exsultemus et laetemur in ea! – „Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul: să ne bucurăm şi să ne veselim într-însa!”, adăugând: „Sfinte Părinte, Albania vă primeşte cu profundă recunoştinţă pentru prietenia grijulie pe care dumneavoastră aţi demonstrat-o mereu faţă de ea şi pentru că i-aţi fost mereu aproape cu rugăciunea în timpul nopţii lungi a suferinţelor şi vicisitudinilor sale”.

Promovat la sediul rezidenţial arhiepiscopal din Bombay la 8 noiembrie 1996, a luat în posesie canonică la 13 martie 1997.

La 28 mai 1998 a fost numit consultant al Congregaţiei pentru Evanghelizarea Popoarelor şi la 18 octombrie 1998 membru al Consiliului Pontifical al Culturii. La 8 mai 1999 a devenit membru şi al Congregaţiei pentru Cultul Divin şi Disciplina Sacramentelor şi la 11 octombrie 2011 membru al Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei.

Ioan Paul al II-lea l-a creat cardinal în 2001, an în care regretatul cardinal a condus ca preşedinte delegat lucrările celei de-a zecea adunări generale ordinare a Sinodului Episcopilor, dedicată temei: „Episcopul slujitor al Evangheliei lui Isus pentru speranţa lumii”. În 2006, Benedict al XVI-lea l-a voit prefect al Congregaţiei pentru Evanghelizarea Popoarelor, funcţie pe care – împreună cu aceea de mare cancelar al Universităţii Pontificale Urbaniana – a menţinut-o până în 2011: cinci ani de intensă muncă misionară dusă înainte în pofida bolii grave.

(După L’Osservatore Romano, 21 iunie 2017)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.