Categorii

Mesajul Urbi et Orbi de Paşti 2018

Iubiţi fraţi şi surori, Paşte fericit!

Isus a înviat din morţi.

Răsună în Biserica din toată lumea această veste, împreună cu cântul Aleluia: Isus este Domnul, Tatăl l-a înviat şi El este viu pentru totdeauna în mijlocul nostru.

Însuşi Isus prevestise moartea şi învierea sa cu imaginea bobului de grâu. Spunea El: „dacă bobul de grâu, care cade în pământ, nu moare, rămâne singur; însă dacă moare, aduce rod mult” (In 12,24). Iată, tocmai asta s-a întâmplat: Isus, bobul de grâu semănat de Dumnezeu în brazdele pământului, a murit ucis de păcatul lumii, a rămas două zile în mormânt; însă în acea moarte a sa era conţinută toată puterea iubirii lui Dumnezeu, care s-a eliberat şi s-a manifestat în a treia zi, aceea pe care o celebrăm astăzi: Paştele lui Cristos Domnul.

Noi creştinii credem şi ştim că învierea lui Cristos este adevărata speranţă a lumii, aceea care nu dezamăgeşte. Este forţa bobului de grâu, aceea a iubirii care se înjoseşte şi se dăruieşte până la sfârşit şi care într-adevăr reînnoieşte lumea. Această forţă aduce rod şi astăzi în brazdele istoriei noastre, marcată de atâtea nedreptăţi şi violenţe. Aduce roade de speranţă şi de demnitate unde este mizerie şi excludere, unde este foame şi lipsă de loc de muncă, în mijlocul imigraţilor şi refugiaţilor – de atâtea ori respinşi de actuala cultură a rebutului –, al victimelor drogurilor, al traficului de persoane şi al sclaviilor din timpurile noastre.

Şi noi astăzi cerem roade de pace pentru întreaga lume, începând de la iubita şi martirizata Sirie, a cărei populaţie este extenuată de un război care nu are sfârşit. În acest Paşte, lumina lui Cristos Înviat să lumineze conştiinţele tuturor responsabililor politici şi militari, pentru ca să se pună capăt imediat exterminării în desfăşurare, să se respecte dreptul umanitar şi să se ia măsuri pentru a uşura accesul la ajutoare de care aceşti fraţi şi surori ai noştri au nevoie urgentă, asigurând în acelaşi timp condiţii adecvate pentru întoarcerea celor care au fost evacuaţi.

Roade de reconciliere invocăm pentru Ţara Sfântă, rănită şi în aceste zile de conflicte deschise care nu-i cruţă pe cei lipsiţi de apărare, pentru Yemen şi pentru tot Orientul Mijlociu, pentru ca dialogul şi respectul reciproc să prevaleze asupra diviziunilor şi asupra violenţei. Fie ca fraţii noştri în Cristos, care adesea îndură samavolnicii şi persecuţii, să fie martori luminoşi ai Celui Înviat şi ai victoriei binelui asupra răului.

Roade de speranţă implorăm în această zi pentru cei care tânjesc la o viaţă mai demnă, mai ales în acele părţi ale continentului african chinuite de foame, de conflicte endemice şi de terorism. Pacea Celui Înviat să vindece rănile în Sud Sudan: să deschidă inimile la dialog şi la înţelegerea reciprocă. Să nu uităm victimele acelui conflict, mai ales pe copii! Să nu lipsească solidaritatea faţă de multele persoane constrânse să părăsească propriile ţinuturi şi private de minimul necesar pentru a trăi.

Roade de dialog implorăm pentru peninsula coreeană, pentru ca acele colocvii aflate în desfăşurare să promoveze armonia şi pacificarea regiunii. Cei care au responsabilităţi directe să acţioneze cu înţelepciune şi discernământ pentru a promova binele poporului coreean şi a construi raporturi de încredere în sânul comunităţii internaţionale.

Roade de pace cerem pentru Ucraina, pentru ca să se întărească paşii în favoarea înţelegerii şi să fie facilitate iniţiativele umanitare de care are nevoie populaţia.

Roade de consolare implorăm pentru poporul venezuelean, care – aşa cum au scris păstorii săi – trăieşte într-un soi de „ţară străină” în însăşi ţara sa. Fie ca, prin forţa Învierii Domnului Isus, să găsească drumul just, paşnic şi uman pentru a ieşi cât mai curând din criza politică şi umanitară care îl sugrumă şi să nu lipsească primirea şi asistenţa pentru aceia dintre fiii săi care sunt constrânşi să părăsească patria lor.

Roade de viaţă nouă să aducă Cristos Înviat pentru copiii care, din cauza războaielor şi a foamei, cresc fără speranţă, lipsiţi de educaţie şi de asistenţă sanitară; precum şi pentru bătrânii rebutaţi de cultura egoistă, care pune deoparte pe cel care nu este „productiv”.

Roade de înţelepciune invocăm pentru cei care în toată lumea au responsabilităţi politice, pentru ca să respecte mereu demnitatea umană, să se ofere cu dedicare în slujba binelui comun şi să asigure dezvoltare şi siguranţă propriilor cetăţeni.

Iubiţi fraţi şi surori,

Şi nou, ca femeilor care au mers la mormânt, ne este adresat acest cuvânt: „De ce-l căutaţi pe Cel Viu printre cei morţi? Nu este aici. A înviat” (Lc 24,5-6). Moartea, singurătatea şi frica nu mai sunt ultimul cuvânt. Există un cuvânt care merge dincolo şi pe care numai Dumnezeu îl poate rosti: este cuvântul Învierii (cf. Ioan Paul al II-lea, Cuvinte la sfârşitul Căii Crucii, 18 aprilie 2003). Cu forţa iubirii lui Dumnezeu, ea „şterge fărădelegile, spală orice vină, celor căzuţi în păcat le redă nevinovăţia, celor întristaţi bucuria; stinge duşmăniile, aduce înţelegerea, frânge silniciile” (Preconiul pascal).

Paşte fericit tuturor!

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.