Categorii

Medjugorje, iată concluziile raportului Ruini

Treisprezece voturi favorabile recunoaşterii supranaturalităţii primelor 7 apariţii de la Medjugorje, un vot contrar şi un vot suspensiv. Majoritatea de voturi suspensive şi multe îndoieli cu privire la continuarea fenomenului apariţiilor de la sfârşitul anului 1981 până astăzi. Acesta este rezultatul final al muncii comisiei despre Medjugorje instituită în 2010 de Benedict al XVI-lea şi prezidată de cardinalul Camillor Ruini. Un document la care a făcut referinţă Papa Francisc în dialogul cu jurnaliştii în timpul zborului de întoarcere de la Fátima, când a revelat distincţia dintre primele apariţii şi fenomenul succesiv şi a spus: „O comisie de buni teologi, episcopi, cardinali. Buni, buni, buni. Raportul Ruini este foarte, foarte bun”. Semnalul reieşit din cuvintele Pontifului, după cum se ştie, este pozitiv cu privire la roadele spirituale şi convertirile („oameni care merg acolo şi se convertesc, oameni care-l întâlnesc pe Dumnezeu, care îşi schimbă viaţa”), dar este negativ cât priveşte apariţiile care continuă şi astăzi: „Eu o prefer pe Sfânta Fecioară Maria mamă şi nu pe Sfânta Fecioară Maria şef de birou telegrafic care în fiecare zi trimite un mesaj la ora cutare”.

O comisie voită de Ratzinger

De la 17 martie 2010 la 17 ianuarie 2014, prin voinţa lui Benedict al XVI-lea, era instituită o comisie prezidată de Ruini. În afară de fostul preşedinte al CEI, făceau parte cardinalii Jozef Tomko, Vinko Puljić, Josip Bozanić, Julián Herranz şi Angelo Amato. Împreună cu ei psihanalistul Nela Gašpar, mariologul Salvatore Perrella, antropologul Achim Schütz, canonistul David Jaeger, raportorul de la Cauzele Sfinţilor Zdzisław Józef Kijas, psihologul Mijo Nikić şi oficialul de la Doctrina Credinţei Krzysztof Nykiel. Au avut misiunea de „a aduna şi a examina tot materialul” despre Medjugorje şi de a prezenta „un raport detaliat” cu respectivul vot despre „supranaturalitate sau nu” a apariţiilor în afară de a indica „soluţiile pastorale” cele mai oportune. Comisia s-a reunit de 17 ori, a analizat toată documentaţia depozitată în Vatican, în parohia din Medjugorje precum şi în arhivele serviciilor secrete din fosta Iugoslavie. I-a ascultat pe toţi vizionarii şi martorii, iar în aprilie 2012 a desfăşurat o cercetare la faţa locului în localitatea din Herţegovina.

Evaluare pozitivă cu privire la primele apariţii

Comisia a prezentat o diferenţa foarte clară între începuturile fenomenului şi dezvoltarea sa succesivă. Şi astfel a decis să se exprime cu două voturi distincte cu privire la cele două faze: primele 7 presupuse apariţii, petrecute între 24 iunie şi 3 iulie 1981, şi tot ceea ce s-a întâmplat după aceea. Membrii şi experţii s-au exprimat cu 13 voturi în favoarea recunoaşterii supranaturalităţii primelor viziuni. Un membru a votat împotrivă şi un expert a exprimat un vot suspensiv. Comisia susţine că cei şapte tineri vizionari erau normali din punct de vedere psihic, au fost luaţi pe nepregătite de apariţie, şi în ceea ce povestesc că au văzut n-a fost nicio influenţă din partea franciscanilor din parohie sau a altor subiecţi. Au rezistat să povestească ceea ce au văzut cu toate că poliţia i-a arestat şi i-a ameninţat cu moartea. Comisia a respins şi ipoteza unei origini demoniace a apariţiilor.

Îndoielile cu privire la dezvoltarea fenomenului

Cât priveşte a doua fază a apariţiilor, comisia a ţinut cont de interferenţele mari datorate conflictului dintre episcop şi franciscanii din parohie, precum şi faptului că apariţiile, prevestite şi programate în mod singular pentru vizionari şi nu în grup, au continuat cu mesaje repetitive. Acestea continuă, cu toate că tinerii au spus că ar fi avut un sfârşit, care în realitate nu s-a întâmplat niciodată. Există apoi tema „secretelor” cu gust apocaliptic pe care vizionarii afirmă că le-au fost revelate de apariţie. Cu privire la această a doua fază comisia a votat în două momente. Prima dată luând în considerare roadele spirituale de la Medjugorje, dar lăsând deoparte comportamentul vizionarilor. Aici 3 membri şi 3 experţi afirmă că există efecte pozitive, 4 membri şi 3 experţi efecte mixte în prevalenţă pozitive şi alţi 3 membri efecte mixte, pozitive şi negative. Dacă în schimb în afară de roadele spirituale se ţine cont de comportamentul vizionarilor, 8 membri şi 4 experţi consideră că nu se poate exprima, în timp ce alţi doi membri au votat împotriva supranaturalităţii.

Soluţia pastorală

După ce au prezentat că vizionarii de la Medjugorje n-au fost niciodată însoţiţi în mod adecvat din punct de vedere spiritual şi au observat că ei de mult timp nu mai formează un grup, comisia s-a pronunţat în favoarea sfârşitului interdicţiei de pelerinaje organizate la Medjugorje (13 dintre membri şi experţi din 14 prezenţi) şi a votat în majoritate în favoarea constituirii la Medjugorje a „unei autorităţi dependente de Sfântul Scaun” şi pentru transformarea parohiei în sanctuar pontifical. O decizie dictată de motive pastorale – îngrijirea milioanelor de pelerini care vin, a evita ca să se formeze „biserici paralele”, claritate cu privire la chestiunile economice – care n-ar implica recunoaşterea supranaturalităţii apariţiilor.

Îndoielile Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei

A vorbit despre asta Francisc în avion. Congregaţia pentru Doctrina Credinţei condusă de cardinalul Gerhard Ludwig Müller a exprimat îndoieli cu privire la fenomen precum şi cu privire la raportul Ruini, considerat o contribuţie autoritară care trebuie confruntată cu alte păreri şi documente. În 2016 s-a desfăşurat o „Feria a IV-a”, reuniunea lunară a membrilor dicasterului, convocată pentru a discuta cazul Medjugorje şi raportul Ruini. Fiecare dintre cardinalii şi episcopii care sunt membri a primit textul comisiei, dar şi alt material aflat în posesia Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei. În cursul reuniunii s-a cerut membrilor să exprime părerile lor. Papa Francisc, nevrând ca raportul Ruini, apreciat de el, să fie scos „la licitaţie”, a stabilit însă ca părerile membrilor „Feria a IV-a” să fie trimise direct la el. Şi asta s-a întâmplat exact aşa.

Decizia lui Francisc

Papa, după ce a examinat raportul Ruini şi părerile membrilor Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei a decis să încredinţeze arhiepiscopului polonez Henryk Hoser o misiune de „trimis special al Sfântului Scaun” pentru „a dobândi cunoştinţe mai aprofundate despre situaţia pastorală” de la Medjugorje şi „mai ales, despre exigenţele credincioşilor care ajung acolo în pelerinaj” pentru „a sugera eventuale iniţiative pastorale pentru viitor”. În vara anului 2017 va înmâna rezultatele muncii sale şi Papa va lua o decizie.

De Andrea Tornielli

(După Vatican Insider, 16 mai 2017)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.