Categorii

La Basel întâlnirea de rugăciune ecumenică a tinerilor de la Taizé

Voluntarii deja sosesc pe grupuri cam din tot continentul aşa încât oraşul elveţian Basel, de altfel capabil să-i găzduiască pe cei circa 13 mii de studenţi de la vechea sa Universitate, se însufleţeşte probabil şi mai mult în aceste zile de vacanţă cu numeroase grupuri colorate de tineri. Aici, de la 28 decembrie la 1 ianuarie, se va ţine anul acesta tradiţionala întâlnire a Comunităţii de la Taizé adresată tinerilor între 18 şi 35 de ani (înscrierile celor sub 18 ani, dar oricum peste 16 ani, sunt permise cu autorizarea prealabilă a familiilor).

În aceste ore de ajun voluntarii sunt angajaţi pentru a pregăti primirea grupurilor şi pentru a predispune animarea în parohii, dar misiunea lor va deveni şi mai incisivă la sosirea trenurilor de participanţi şi în cursul zilelor: indicaţii logistice, aranjarea şi curăţenia locurilor de lucru, distribuirea mâncării, pregătirea locurilor de rugăciune, animarea rugăciunii comune… Este o formulă experimentată exact de patruzeci de ani aceea a „întâlnirilor de sfârşit de an” ale Comunităţii din Taizé, care se ţin alternativ în diferite oraşe europene, o formulă care a rezistat în timp deşi într-un context radical schimbat.

După o scădere, chiar vizibilă, a participanţilor – sunt inimaginabile de acum numerele din anii ’70-’80 – se poate afirma că întâlnirea de rugăciune ecumenică a tinerilor atrage încă nişte mii de tineri care provin din parohii, grupuri, şcoli catolice şi nu numai. Nu sunt prevăzuţi participanţi cu vârsta de peste 35 de ani, afară de cazul în care ei sunt însoţitori de grupuri, dar nu este rar să fie întâlnite tinere cupluri care, întărite de experienţa trecută, se întorc pentru a da ajutor organizatorilor.

Având rucsac, sac de dormit şi gamelă pentru mâncare, tinerii vor fi găzduiţi ca întotdeauna în familii şi structuri parohiale puse la dispoziţie în oraş şi în împrejurimi pentru a veni după aceea în locurile de lucru şi rugăciune comune, adică la amiază în diferite biserici din oraş, iar seara în „St. Jakobshalle” sau la „St. Jakob-Arena”.

Alegerea oraşului de pe fluviul Rinului – anunţat la adunarea din 2016 de la Riga în Letonia de priorul frère Alois Löser în timpul uneia dintre meditaţiile sale – asumă în  aceste ultime zile din anul 2017, a cinci suta aniversare de la „Reforma” lui Luter, o extraordinară valenţă ecumenică. La zece ani de la întâlnirea de la Geneva, Comunitatea din Taizé se întoarce în Elveţia în oraşul care astăzi este al treilea din Confederaţia Helvetică (fost sediu al conciliului convocat de papa Martin al V-lea în 1431) şi care de cinci sute de ani reprezintă un loc cheie pentru convieţuirea dintre creştini.

De fapt, la Basel, vechi sediu universitar din 1490, în 1514 îşi stabilea reşedinţa sa filozoful olandez călugăr augustinian Geert Geertsz, mai cunoscut ca Erasmus de Rotterdam şi, mai târziu, aici a predat filozoful Nietzsche. Basel a fost ales în mod semnificativ în 1989 ca loc pentru „Prima Adunare ecumenică”, prima adunare a Bisericilor din Europa din secolul al XVI-lea (cinci ani după „prima rugăciune ecumenică” împreună care s-a ţinut în 1984 în domul din Trento, sediu al „Contrareformei”).

Dar există un alt motiv care leagă Basel de Comunitatea fondată de frère Roger Schutz (şi el de origine elveţiană, fiind născut în 1915 la Provence în cantonul francez): construită la răscrucea a trei ţări – Franţa, Germania şi Elveţia – oraşul elveţian reprezintă şi zona de origine a primilor fraţi (Max Thurian şi Pierre Souverain) şi în sfârşit – lucru care nu este indiferent pentru aceste timpuri – sediul ales pentru 2017 se află în inima Europei, deci se poate ajunge aici fără costuri excesive de călătorie (pentru unii au fost aproape prohibitive cele pentru Letonia 2016).

„Lumina pe care am găsit-o aici este o lumină de pace. În această noapte ne vom ruga pentru toţi cei care cunosc violenţa, nedreptatea şi sărăcia – a spus actualul prior de origine germană frère Alois tinerilor adunaţi la Riga anul trecut – întorcându-ne acasă, fiecare dintre noi poate să fie făcător de pace, fiecare poate înscrie nonviolenţa în viaţa sa zilnică”.

Este aşteptat şi pentru această ediţie discursul său, care se imaginează că va aduce o mărturie din recenta călătorie în Sud Sudan, la lagărul de evacuaţi din Juba şi Rumbek, şi la Kharthoum, capitala Sudanului.

Semn al unei angajări la 360o de promovare a păcii care se lărgeşte de la Comunitatea din oraşul francez la restul Europei şi apoi şi Orientul Mijlociu (îndeosebi Siria şi Irak), restul Asiei, Africa (recentul „Pelerinaj al încrederii” în Egipt) şi Statele Unite.

De Maria Teresa Pontara Pederiva

(După Vatican Insider, 27 decembrie 2017)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.