Categorii

Israel-Palestina, rană deschisă care nu se poate normaliza

„Situaţia politică din Israel şi Palestina este departe de a fi normală, fiind marcată de un conflict care continuă între cele două popoare”. Pentru aceasta – mai ales „într-un context politic confuz şi fără speranţă” – Biserica trebuie să fie atentă să nu accepte modalităţi de raport cu statul Israel care să ducă la a considera „un fapt normal” ocuparea de teritorii, nedreptăţile şi discriminările pe care conflictul le provoacă la Ierusalim Est şi în Palestina.

S-a pronunţat în acest mod – la puţine zile de la cei cincizeci de ani de la războiul de şase zile, conflictul care în 1967 a făcut ca Israelul să asume controlul întregului Ierusalim şi al Cisiordaniei – Comisia Dreptate şi Pace a Adunării Ordinariilor Catolici din Ţara Sfântă, Conferinţa Episcopală care uneşte patriarhia latină şi celelalte comunităţi catolice de rit oriental prezente la Ierusalim. Declaraţia se intitulează „Chestiunea «normalizării»” şi este un text care tratează o temă foarte caldă în cadrul societăţii palestiniene. De fapt este în discuţie atitudinea care trebuie avută în raporturile cu statul Israel, cu instituţiile sale, cu înşişi cetăţenii săi: este posibil şi este corect să se facă asta ca palestinieni ca şi cum „s-ar trăi într-o situaţie normală”?

Documentul aminteşte cum în multe aspecte „statul Palestina” continuă să trăiască sub o ocupaţie militară israeliană, cu necesitatea de a cere permisiuni şi pentru multe aspecte ale vieţii zilnice. El citează nedreptăţile provocate de instalările şi de legalizările de construcţii israeliene; şi apoi încălcările libertăţii de mişcare, restricţiile la activităţile economice, obstacolele la reîntregirile între familii. Dar cheamă în cauză şi discriminările împotriva arabilor cu cetăţenie israeliană care trăiesc în cadrul graniţelor recunoscute înainte de 1967. „Biserica – scrie Comisia Ordinariilor Catolici din Ţara Sfântă – nu poate ignora nedreptatea, prefăcându-se că totul merge bine”.

„Sunt peste 300 de mii de creştini care trăiesc astăzi în Israel – continuă textul – Cetăţeni şi rezidenţi pe termen lung care sunt persoane ce respectă legile, dar au şi dreptul şi obligaţia morală de a folosi toate instrumentele legale şi metodele non-violente pentru a promova drepturi depline şi egalitate completă pentru toţi cetăţenii. A ignora asta sau a diminua asta ar fi o formă de normalizare”.

Provocarea este delicată, şi pentru că – aminteşte documentul – Biserica însăşi este chemată să ceară permisiuni şi să se raporteze la autorităţile israeliene pentru a garanta activitatea propriilor parohii, şcoli sau instituţii. În aceste relaţii – scrie aşadar Comisia Dreptate şi Pace – trebuie în mod constant „să se discearnă între ceea ce este inevitabil sau ceea ce în schimb trebuie să fie evitat”, tocmai pentru a nu da impresia că o situaţie ca aceasta poate să fie considerată normală. Împreună cu asta Biserica tinde să promoveze dialogul între toţi cei care, israelieni sau palestinieni, „nu vor să perpetueze această situaţie” şi nu se ascund în spatele „prezumţiei că o colaborare ar putea ignora bătălia pentru dreptate, ascunzând realităţi nedrepte care ritmează vieţile zilnice ale celor care experimentează ocupaţia sau discriminarea”.

„Biserica din Israel şi Palestina – conclude Comisia Dreptate şi Pace a catolicilor din Ierusalim – are responsabilitatea de a aminti Bisericii universale că rana dintre israelieni şi palestinieni este o rană deschisă şi purulentă”. De aici invitaţia adresată comunităţilor creştine şi fiecărui credincios „de a se consulta şi de a lucra împreună pentru a găsi căile cele mai bune pentru a mărturisi o societate dreaptă şi egală pentru toţi, în acelaşi timp cultivând relaţii respectuoase cu toţi cetăţenii, cu care sunt chemaţi să trăiască împreună pentru o pace justă şi durabilă”.

De Giorgio Bernardelli

(După Vatican Insider, 15 mai 2017)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.