Categorii

Întoarcerea teologiei în universităţile ruseşti

Ministerul rus al Justiţiei a emis la 14 iunie un decret de aprobare a gradului academic de studii teologice. A comunicat acest lucru ministrul instruirii publice, Olga Vasileva, la prima conferinţă ştiinţifică pan-rusă despre „Teologia în cadrul formativ umanitar”, aşa cum prezintă corespondentul de la RBK.

Decretul prevede ca teologia să nu fie considerată numai o ramură a istoriei sau a filozofiei, ci o disciplină specifică în măsură să dea titluri de specializare („kandidat”) şi de doctorat. Vasileva consideră aceasta „o zi cu adevărat istorică”, şi va trebui prin urmare „să facă orice efort pentru a-i pregăti pe specialişti” în domeniul teologic.

Ministrul a afirmat şi necesitatea de a întări catedrele de teologie în domeniile formative şi ştiinţifice ruseşti. „În domeniul instruirii, teologia se dezvoltă în trei direcţii: ca disciplină autonomă (care prevede bacalaureat, master şi specializare), ca disciplină pregătitoare în planurile de studii mixte şi ca disciplină facultativă”, care este predată în 51 de institute superioare ruseşti. Pe moment, urmează programele de teologie peste 4500 de persoane. „Suntem numai la începutul drumului şi acum este important de clarificat etapele dezvoltării şi calitatea acestei ramuri a ştiinţei”, a adăugat ea.

Deja în 2015, după o puternică intervenţie publică a patriarhului Kiril (Gundjaev), teologia a fost recunoscută ca disciplină ştiinţifică de Comisia superioară pentru atestări de la Ministrul Instruirii şi Cercetării Ştiinţifice. A fost posibil să se prezinte primele teze de licenţă în această disciplină începând din 2016, când au fost formate consiliile de experţi şi de evaluare a dizertaţiilor.

La 1 iunie s-a proclamat în sfârşit primul specialist oficial („kandidat nauk”) în teologie, preotul ortodox Pavel Khondzinskij, decan al facultăţii de teologie de la universitatea umanitară ortodoxă „Sfântul Tikhon”, care a apărat o teză despre tema: „Soluţia problemelor teologiei ruseşti în secolul al XVIII-lea, în sinteza sfântului Filaret, mitropolit de Moscova”. La istorica şedinţă de teză nu au fost admişi străini şi jurnalişti.

Este vorba despre o mare victorie a Bisericii Ortodoxe Ruse, şi îndeosebi a patriarhului Kiril, care mai mult decât toţi a insistat pentru a obţine acest rezultat. Participarea culturii creştine la procesul formativ public a fost unul dintre punctele calificatoare ale slujirii sale de patriarh, inaugurate în 2009. Kiril a fost foarte tânăr rector al Academiei Teologice Ortodoxe din Leningrad în anii Şaizeci şi a avut mereu o mare sensibilitate faţă de studiile teologice, şi datorită prieteniei sale istorice cu iezuiţii de la Institutul Pontifical Oriental din Roma.

În timpurile antice, teologia în Rusia a fost foarte sacrificată, datorită dificultăţii de a se distinge de asceza monastică şi de a evita acuzaţia de raţionalism. Din secolul al XVII-lea a intrat în Rusia teologia scolastică a iezuiţilor, cu formarea Academiei Teologice a lui Petru Mogila la Kiev şi a primelor şcoli ruseşti la Moscova şi Sankt Petersburg, şi ele foarte influenţate de teologia occidentală (latina a fost limba academică în Rusia până la jumătatea secolului al XIX-lea). În secolul al XIX-lea, facultăţile teologice din Moscova, Sankt Petersburg, Kiev şi Kazan au fost ţinute în mod rigid separate de universităţile statale, de teamă de a nu strica puritatea ortodoxiei. Primul care a încercat să depăşească această barieră a fost vestitul filozof călugăr Vladimir Soloviov, care a studiat în ambele părţi, şi a fost imitat de marii teologi de dinainte de revoluţie (Berdiaev, Bulgakov, Florenski). Abia astăzi cultura teologică reintră oficial în lumea academică rusă, în mijlocul neîncrederii majorităţii profesorilor laici, care văd în acest reforme o tentativă a Bisericii de a se impune ideologic în ţară prin structurile formative. Speranţa patriarhului Kiril şi a vicelui său, mitropolitul Ilarion (Alfeev), este mai degrabă aceea de a folosi cultura ca instrument de creştere a conştiinţei ortodoxe a populaţiei, adesea ancorată într-o viziune pur formală a apartenenţei ecleziale.

De Vladimir Rozanskij

(După agenţia AsiaNews, 15 iunie 2017)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.