Categorii

În Argentina se mişcă poporul celor „două vieţi”

Într-o rară dimineaţă cu soare după zile reci şi ploioase, Biserica argentiniană a convocat ţara care nu vrea legea cu privire la avort în bazilica naţională din Lujan pentru a se ruga înainte de toate – deoarece Biserica crede în eficacitatea specială a rugăciunii – şi pentru a arăta senatorilor că o majoritate a populaţiei, aşadar a electorilor lor, este împotriva proiectului de lege aprobat luna trecută la Cameră. Ca răspuns la apelul episcopilor o lungă coloană de autocare din vasta provincie Buenos Aires a descărcate mii de persoane în piaţa bazilicii care se află la circa şaizeci de kilometri de capitală. Comentatorul unui canal de televiziune a afirmat cu răutat că ar umple de mai multe ori Plaza de Mayo, celălalt „sanctuar” al adunărilor peroniste de odinioară care în ultimii ani nu s-a mai umplut.

Convocarea de la Lujan este dovada că Biserica din naţiunea papei a ales un activism mai mare cu deschiderea celui de-al doilea round, de data aceasta în Camera înaltă, după sancţiunea afirmativă a deputaţilor la sfârşitul unei dezbateri extenuante terminată în noaptea de joi 14 iunie cu lovitura sub centură a unui grup de legislatori tranzitaţi în puţine ore de la „nu”-ul spus proiectului de lege la „da”. Argumentarea hotărâtă  de care a dat dovadă episcopul Oscar Vicente Ojea în omilia rostită în piaţa bazilicii a mers în această direcţie. Ojea a extras din pachetul de argumente folosite în aceste luni de frontul opozanţilor la avort pe cele care după părerea sa merită să fie puse în prim plan în următoarele săptămâni. Cu o ouverture de efect a deplâns că „va fi prima dat când va fi dictată în Argentina şi în timpuri de democraţie o lege care legitimează eliminarea unei fiinţe umane din partea unei alte fiinţe umane”.

Apoi l-a citat pe papa pentru a contextualiza avortul în orizontul mai amplu al ameninţărilor care pun în pericol viaţa şi care trebuie să-i aibă angajaţi pe opozanţii la avort cu aceeaşi energie: „Apărarea celui nevinovat care nu s-a născut trebuie să fie clară, fermă şi pasionată pentru că acolo este în joc demnitatea vieţii  umane mereu sacre şi cere asta iubirea faţă de orice persoană dincolo de dezvoltarea sa”, a afirmat citând enciclica Evangelii gaudium. „Dar la fel de sacră este viaţa săracilor care deja s-au născut, care se zbat în mizerie, în abandonare; traficul de persoane, eutanasia ascunsă în bolnavi şi în bătrânii lipsiţi de îngrijiri, noile forme de sclavie şi toate formele de excludere”. Preşedintele episcopilor argentinieni a pus accentul şi pe necesitatea de „a găsi soluţii noi şi creative în aşa fel ca nicio femeie să nu trebuiască să recurgă la alegeri care nu sunt o soluţie pentru nimeni”. Una dintre aceste soluţii creative, menţionată expres în discursul său, a fost aceea a „Centrelor de recuperare a tinerilor cu dependenţe, a centrelor de cartier, a acelor Hogar di Cristo”, încurajate de Bergoglio în anii când era arhiepiscop de Buenos Aires care astăzi au ajuns la circa o sută în toată ţara cu o dezvoltare diferită dar toate angajate până la capăt cu realitatea de marginalizare în care se naşte consumul de droguri.

Au ascultat cuvintele monseniorului Ojea, pe esplanada de la Lujan, o bună parte din acea mişcare a preoţilor din villas mizeria care a caracterizat mobilizarea anti-avortistă într-un sens pe care probabil nici frontul opus nu se aştepta, mai pregătit mai degrabă la argumentele tradiţionalei mişcări pro-viaţă cu miros conservatorism politic şi social.

La Lujan, ca în manifestaţiile mai periferice, cei 22 de preoţi prezenţi în villas din Buenos Aires şi din împrejurimi, plus alţi o sută care se recunosc în orientarea lor la nivel naţional, au mobilizat cu convingere sectorul cel mai umil al populaţiei a cărei soartă o împărtăşesc şi au furnizat dezbaterii conţinuturi care au pătruns profund şi în sectoare în care argumentările pro-viaţă au impact scăzut. Arătând, de exemplu, contradicţia acelor peronişti care atacă un guvern care se îndatorează cu 50 de mii de milioane de dolari la Fondul Monetar Internaţional şi aprobă în acelaşi timp legea cu privire la avort voită de preşedintele Macri, sau contradicţia celui care, în guvernul aflat în funcţie, se declară împotriva avortului pentru a-l pune apoi în ordinea de zi a priorităţilor naţionale eliminându-l din limbul în care era izolat de mulţi ani.

La ultima probă legislativă peronismul se prezintă divizat, cum este divizată coaliţia de guvern. În frontul pro-avort există unii care invocă timpi scurţi de discuţie pentru a depăşi printr-un salt şi pe urma rezultatului de la Cameră pericolele unei a doua dezbateri într-un loc, cel al Senatului, mai puţin predispus la aprobarea tout court. Pe frontul opus sunt cei care invocă vetoul prezidenţial şi cei care reclamă un referendum care probabil că ar răsturna votul cu care o ramură a parlamentului argentinian a aprobat cu măsură foarte strânsă, şi nu fără suspiciuni de vânzare-cumpărare de consensuri, legea despre avort pe care Senatul tocmai a primit-o ca moştenire pentru a doua examinare.

Principalul cotidian argentinian, El Clarin, cu puternicul grup mediatic în spate, a sprijinit legea pentru avortul liber şi gratuit şi deja introduce rezerve cu privire la legitimitatea unui referendum care şi-ar propune să supună această lege evaluării populare. Cu argumentul că „drepturile” – şi cel al unei femei să avorteze este considerat un drept – nu întotdeauna este bine, în democraţie, ca să fie supuse plebiscitului popular. Dar poate că nu va fi nevoie nici de vetouri improbabile de provenienţă prezidenţială, nici de referendumuri populare. În Senat, în momentul actual, frontul consensurilor este stabil la mai multe lungimi de majoritatea necesară pentru a aproba ceea ce Camera a votat şi a aprobat cu transparenţă dubioasă. Cu toată probabilitatea, după ce se vor consuma anatemele – şi cele ale frontului avortist sunt mai războinice şi zgomotoase decât cele lansate de gruparea contrară – legea se va întoarce la punctul de plecare cu un anumit număr de amendamente pe umeri.

De Alver Metalli

(După Vatican Insider, 9 iulie 2018)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.