Categorii

Hezbollah: episcopii de Alep răpiţi nu sunt în mâinile lui ISIS

Cei doi episcopi de Alep răpiţi în urmă cu peste patru ani nu sunt în mâinile lui ISIS. A susţinut asta ieri seara într-un discurs televizat liderul lui Hezbollah, Hassan Nasrallah, revelând că despre soarta lor s-a vorbit în timpul tratativelor care au dus la încetarea focului pe munţii Qalamoun, regiunea muntoasă la graniţa dintre Siria şi Liban. Tocmai ştirile despre o serie de răpiri a fost de fapt schimbul pe care mişcarea şiită libaneză l-a cerut emisarilor din aşa-numitul Califat în schimbul permisului de trecere care a permis câtorva sute de miliţieni să abandoneze zona şi să ajungă – cu familiile lor, escortaţi de armata siriană – în oraşul Deir ez Zor, una dintre ultimele fortăreţe aflate în mâinilor oamenilor cu steaguri negre.

Atenţia în Liban era îndreptată mai ales asupra sorţii unui grup de soldaţi proprii răpiţi în zona Arsal în august 2014, când forţele jihadiste au luat controlul zonei. Şaisprezece au fost eliberaţi în decembrie 2015, în cadrul unui schimb de prizonieri între guvernul de la Beirut şi Frontul al Nusra. Acum ISIS a indicat Hezbollah-ului locurile unde alţi opt soldaţi din grup au fost înmormântaţi şi sunt în curs verificările asupra rămăşiţelor găsite. Însă Nasrallah a revelat că în tratativă au fost cerute ştiri şi despre cei doi episcopi din Alep – siro-ortodoxul Mar Gregorios Yohanna Ibrahim şi greco-ortodoxul Boulos Yazigi, răpiţi la 22 aprilie 2013 – şi despre cameramanul libanez Samir Kassab, răpit în octombrie acelaşi an. „Pentru ambele cazuri – a relatat liderul lui Hezbollah – Statul Islamic ne-a răspuns că nu ştie nimic”.

De fapt, cei doi prelaţi au fost răpiţi mult mai în nord, în zona dintre Alep şi graniţa cu Turcia, probabil în timp ce mergeau să negocieze pentru eliberarea altor persoane sechestrate. Aşadar este mai verosimil că sechestrarea lor a fost gestionată de miliţiile apropiate de Frontul al Nusra, încă puternice în zona Idlib în Siria. Faptul că Nasrallah a voit să citeze expres cazul episcopilor din Alep are probabil şi o semnificaţie politică faţă de echilibrele interne ale unei ţări precum Liban. De fapt, contextul era acela al unui discurs în care liderul lui Hesbollah a revendicat victoria asupra lui ISIS ca o „a doua eliberare” a ţării, obţinută de propria mişcare şi nu de armata obişnuită.

Dincolo de asta, însă, rămâne faptul că odată cu căderea lui ISIS în Siria, revine în prim plan chestiunea soţii ostaticilor despre care nu există veşti de mulţi ani. Pentru cazul celor doi episcopi – pentru care încă în aprilie, în aniversarea a patru ani de la dispariţie, cei doi patriarhi respectivi, Mar Ignatios Aphrem al II-lea şi Yohanna al X-lea, se plângeau de abandonarea „într-un destin încă întunecate” – cheia pentru a cunoaşte soarta lor se află probabil în Turcia. În primele luni ale răpirii au circulat chiar mărturii conform cărora cei doi prelaţi ar fi fost văzuţi dincolo de graniţă, în teritoriul turc. Fie că e adevărat sau fals, este improbabil ca miliţiile susţinute de Ankara în nordul Siriei să nu ştie nimic despre cum s-a terminat evenimentul.

În schimb este diferit cazul părintelui Paolo Dall’Oglio, iezuitul roman dispărut la Raqqa la 29 iulie din acelaşi an 2013. De fapt, încă de la început răpirea sa a fost atribuită de surse locale chiar miliţiilor legate de al Baghdadi. Şi astăzi când şi la Raqqa ISIS – presată de înaintarea miliţiilor curde, cu sprijinul aerian al americanilor – pare să aibă zilele numărate, ar putea să se apropie ora adevărului şi cu privire la soarta părintelui Dall’Oglio.

De Giorgio Bernardelli

(După Vatican Insider, 29 august 2017)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.