Categorii

Francisc şi democraţia fragilă din Myanmar

Papa ajunge la Yangon, în Myanmar, şi pentru a treia oară de la începutul pontificatului său vizitează ţări din Extremul Orient, semn al unei atenţii deosebite dedicate marelui continent asiatic. După Coreea (2014), Sri Lanka şi Filipine (2015), papa argentinian ajunge în fosta Birmania, ţară luxuriantă cu democraţie fragilă şi cu atâtea contradicţii, marcat de cazul Rohingya, minoritate etnico-religioasă musulmană din statul birman Rakhine, discriminaţi şi persecutaţi de multe decenii: peste jumătate de milion dintre ei au fost constrânşi să-şi abandoneze casele pentru a găsi refugiu în Bangladesh. Şi chiar Bangladeshul va fi – de la 30 noiembrie – a doua etapă a călătoriei papale. Dacă pentru Myanmar va fi vorba despre prima vizită a unui pontif, nu este aşa pentru Bangladesh, unde au venit deja Paul al VI-lea (în 1970, când în nu exista statul independent, şi Dacca se afla în Pakistanul oriental), şi Ioan Paul al II-lea (în 1986).

Vizita lui Francisc, iniţial, nu trebuia să atingă fosta Birmania, ci prevedea, în proiectul iniţial, o etapă în India şi alta în Bangladesh. Numai că invitaţia formală din partea guvernului indian a fost amânată încontinuu şi când au înţeles în Vatican că nu va ajunge niciodată la timp, s-au gândit să includă Myanmarul.

„Love & Peace” şi „Harmony and Peace” sunt motourile celor două etape ale călătoriei. Francisc vine ca umil pelerin pentru a întâlni şi a încuraja mica turma a catolicilor din ambele ţări şi pentru a lansa un mesaj de pace şi dialog în realităţi în care diviziunile şi conflictele etnico-religioase încă sunt o rană deschisă şi sângerândă. Şi unde sărăcia, exploatarea şi marginalizarea sunt la ordinea zilei.

Atenţia internaţională s-a îndreptat de mult timp asupra destinului lui Rohingya, consideraţi în Myanmar veşnicii „alţii” şi etichetaţi ca „ameninţare” pentru siguranţa naţională. În octombrie 1982, dictatorul birman Ne Win, care a comandat ţara cu metode autoritare timp de 26 de ani, a prezentat noua lege despre cetăţenie declarând că kalar (expresie care indică persoane cu trăsături somatice asemănătoare indienilor) şi chinezii nu erau credibili, deci din motive de siguranţă naţională nu meritau status şi drepturi care derivă din cetăţenia deplină. Punerea în practică a acestor directive a arătat clar că în realitate Ne Win nu era împotriva tuturor persoanelor de origini indiene, ci numai a Rohingya, definiţi „musulmani bengalezi ilegali”, care vor să separte statul Rakhine de Myanmar pentru a institui un stat islamic. „Elitele naţionaliste şi intelectualii au afirmat în mod repetat acuza că vor să mărească procentul musulman din populaţie printr-o acţiune deliberată de căsătorii mixte cu femei non-musulmane, punând astfel o ameninţare la adresa identităţii budiste a societăţii Rakhine şi a Myanmarului”, scrie Kyaw Zeyar Win în ultimul număr al „Rise”, revista de relaţii internaţionale şi international political economy din sud-estul asiatic. Sfârşitul dictaturii şi venirea la conducere a lui Aung San Suu Kyi nu a adus repercusiuni semnificative asupra destinului lui Rohingya.

Biserica catolică birmană a cerut de mai multe ori public papei, şi în zilele trecute, să nu numească direct minoritatea Rohingya, pentru a nu provoca o creştere a tensiunii deja înalte. Guvernul din Myanmar, chiar în ajunul venirii lui Francisc, a semnat un memorandum de înţelegere cu guvernul din Bangladesh pentru întoarcerea în statul Rakhine a sutelor de mii de refugiaţi fugiţi ca urmare a represiunilor armatei după atacurile teroriste din august. În momentul explodării crizei mai recente, intervenind la Angelus, pontiful a lansat un puternic apel în favoarea lui Rohingya, spunându-le pe nume.

În aşteptatul discurs pe care-l va rosti marţi 28 noiembrie în capitala Nay Pyi Taw, Francisc – exceptând surprizele de ultimă oră mereu posibile – îşi va face auzit glasul în favoarea minorităţilor etnico-religioase, chiar dacă va evita să le menţioneze pe nume, chemând la angajarea pentru pace, dialog, drepturi umane.

De fapt, ceea ce preocupă în ţară sunt şi problemele altor minorităţi, precum cei 400.000 de refugiaţi interni care aparţin etniilor Kachin, Karen, Chin, şi Shan: deşi fiind mai puţin luaţi în considerare de circuitele mediatice internaţionale, sunt şi ei discriminaţi şi trăiesc situaţii de tensiune cu armata. Cei 120.000 de refugiaţi Kachin sunt mai ales creştini şi se află în lagăre de refugiaţi de peste şase ani.

Călătoria în Myanmar şi Bangladesh va fi importantă din punctul de vedere al dialogului interreligios: la Yangon, la 29 noiembrie, Francisc va întâlni consiliul suprem „Sangha” al călugărilor budişti, şi la 1 decembrie, la Dacca, va participa la o întâlnire interreligioasă şi ecumenică pentru pace la arhiepiscopia din oraş.

De Andrea Tornielli

(După Vatican Insider, 27 noiembrie 2017)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.