Categorii

Francisc în Columbia, ţară suspendată între război şi pace

Columbia pe care Papa Francisc se pregăteşte s-o viziteze, de la 6 la 11 septembrie, este o ţară intrată într-o nouă fază istorică deşi cu multe necunoscute şi incertitudini: dezarmarea forţelor armate ale celui mai important şi vechi grup armat din America Latină şi apoi, aşa cum doresc milioane de columbieni, sfârşitul războiului civil sfâşietor început cu peste jumătate de secol în urmă.

Pare incredibil că acest teribil conflict care a costat viaţa a cel puţin 220 de mii de persoane, a fost rezolvat definitiv – cel puţin din punct de vedere politic şi juridic – nu pe „cale militară”, aşa cum predică de multe decade o parte a politicii columbiene, ci cu folosirea răbdătoare a dialogului, asupra căruia preşidentele Juan Manuel Santos n-a încetat niciodată să creadă – uneori împotriva oricărei speranţe – motiv pentru care a primit premiul Nobel pentru pace 2016. Trebuie subliniat imediat că în această provocare preşedintele Santos a avut mereu, în privat şi în public, sprijinul şi încurajarea Papei Francisc şi desigur a episcopatului local care în procesul complex de negociere (demarată între 2011 şi 2012 şi culmină în întâlnirea din 2016 la La Habana, Cuba, între Santos şi liderul FARC, Timoschenko) a desfăşurat un rol relevant şi determinant.

Cei doi preoţi martiri noi fericiţi

Cei doi următori fericiţi noi, monseniorul Jesús Emilio Jaramillo Monsalve şi părintele Pietro Maria Ramírez, pe care Papa îi va proclama în Columbia sunt simboluri ale dorinţelor naţiunii columbiene: adevăr, dreptate şi reconciliere după 70 de ani de război civil neîntrerupt şi sfâşietor, care a costat peste 500 de mii de morţi. Celebrarea euharistică împreună cu două beatificări, pe care Francisc o va prezida la 8 septembrie în oraşul Villavicencio va fi, în definitiv, inima celei de-a XX-a călătorii internaţionale a Papei. Pontiful doreşte să însoţească, în modul cel mai apropiat şi vizibil care este posibil, nu numai drumul fragil şi complex spre o pace durabilă şi autentică întreprins de poporul columbian, ci şi să pună în centrul acestui proces multele victime, aproape întotdeauna civili nevinovaţi.

Columbia, cu Acordurile de pace semnate cu fosta gherilă FARC în octombrie 2016, nu numai că încearcă să încheie anii violenţei politice şi ideologice a ciocnirilor cu grupurile armate marxist-leniniste, începuţi în primii ani ’60 din secolul trecut, dar şi multiplele „moşteniri” ale perioadei precedente (1948-1958), deceniu numit „La Violencia”, în cursul căruia s-au luptat cu armele Partidul Conservator şi Partidul Liberal. Această prima decadă de sânge nu s-a terminat nici după semnarea unui acord între cele două partide şi întoarcerea democraţiei. Din 1948, anul uciderii liderului liberal catolic Jorge Eliecer Gaitán, motiv care a dezlănţuit războiul civil, până cu puţine luni în urmă, au trecut aproape 70 de ani, morţii au fost peste 500 de mii din care 220 de mii în perioada 1960-2016.

În drum spre pace…

Columbia va fi a şasea naţiune latinoamericană vizitată de Francisc de la începutul pontificatului său[1], cu această următoare călătorie Papa va completa în aceste ţinuturi sudamericane un arc de timp singular: 27 de zile de slujire petrină trăite în America Latină, pământul său, pe care Papa îl iubeşte foarte mult şi îl cunoaşte profund. Chiar Columbia a fost mult timp frecventată de Bergoglio în cursul activităţilor legate de Consiliul Episcopal Latinoamerican, CELAM, care de la întemeierea sa, în îndepărtatul 1956, are sediu în capitala columbiană Santa Fe de Bogotá.

Provocări de depăşit pentru a blinda pacea

De circa şase luni Columbia este deci o ţară „în drum pe calea păcii” şi deocamdată pare, în pofida puternicelor rezistenţe interne şi externe, că procesul şi-a consolidat o poziţie ireversibilă, o condiţie care, în zborul de întoarcere din Azerbaidjan (2 octombrie 2016), a fost pusă de Papa ca esenţială înainte de a se angaja să realizeze vizita sa apostolică. „Eu aş vrea să merg, când totul va fi «blindat»”, a spus el.

Acum a venit momentul. Pacificarea este în desfăşurare şi toate condiţiile sale principale şi strategice au fost respectate fie din partea guvernului fie din partea fostei gherile. Însoţirea ONU şi a numeroase naţiuni prietene funcţionează bine. Pentru a face şi mai incisiv şi definitiv acest proces încă lipsesc câteva condiţii: prima este un Acord de pace cu al doilea grup armat, Armata de eliberare naţională (ELN), şi asta depinde de progresele dintre părţile care negociază în Ecuador.

A doua condiţie este probabil cea mai dificilă, aşa cum demonstrează câteva sondaje demoscopice recente: ca majoritatea poporului columbian să ia o conştiinţă serioasă şi durabilă că pacea este necesară şi urgentă şi mai ales să abandoneze două sentimente foarte răspândite: pe de o parte fatalismul celui care s-a născut şi a crescut în violenţă şi deci o consideră normală, pe de altă parte neîncrederea în politică şi în politicieni care prea mult timp au construit propriile succese electorale folosind pacea şi războiul ca artificiu demagogic.

Prezenţa şi magisteriul Papei în patru oraşe importante şi strategice din ţară – Bogotá, Villavicencio, Medellín şi Cartagena – va fi cu siguranţă determinant şi pentru depăşirea acestor întârzieri pe care episcopii o consideră esenţială pentru a ajunge la pacea adevărată, autentică şi solidă.

(După Vatican Insider, 20 iulie 2017)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

[1] Călătorii în America Latină: Brazilia (22-29 iulie 2013); Ecuador, Bolivia şi Paraguay (6-12 iulie 2015); Cuba (19-22 septembrie 2015); Mexic (12-18 februarie 2016); Columbia (6-11 septembrie 2017); va mai fi Peru (15-21 ianuarie 2018).

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.