Categorii

Ecumenismul martirilor. Cardinalul Koch pentru întoarcerea la Bari a relicvei sfântului Nicolae

„Sfântul Nicolae face parte din ceata mare de creştini persecutaţi, care cuprinde şi” mulţi credincioşi din epoca de astăzi. „Astăzi toate Bisericile au mărturisitorii lor şi martirii lor. Creştinii nu sunt persecutaţi pentru că aparţin unei confesiuni specifice, ci pentru că sunt creştini”. A relansat tema din păcate mereu actuală a „ecumenismului mărturisitorilor şi martirilor” cardinalul Kurt Koch, prezidând la Bari celebrarea vesperelor pentru întoarcerea din Rusia a relicvei sfântului.

În după-amiaza zilei de vineri 28 iulie, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor a „readus” în reşedinţa din Puglia a fragmentului din coasta stângă a sfântului Nicolae, după ce aceasta timp de şaizeci şi opt de zile a fost expusă veneraţiei credincioşilor ruşi la Moscova şi Sankt Petersburg. Împreună cu arhiepiscopul de Bari-Bitonto, monseniorul Francesco Cacucci, cardinalul s-a întors din Federaţia Rusă cu venerata relicvă pentru a o depune din nou în mormântul din bazilica închinată sfântului episcop de Myra.

La omilie cardinalul Koch a scos în evidenţă că „ecumenismul mărturisitorilor şi martirilor, oricât ar fi de tragic, comportă şi o mare promisiune: mărturia atât de multor mărturisitori şi martiri din timpul nostru se va revela într-o zi sămânţă a unităţii ecumenice depline a Trupului lui Cristos”. De fapt, a clarificat el, „în timp ce noi creştinii şi noi Bisericile de pe acest pământ trăim o comuniune încă imperfectă, mărturisitorii şi martirii în gloria cerească sunt deja într-o comuniune deplină şi perfectă”. Şi în acest mod, a adăugat el, „ei nu numai că însoţesc şi susţin cu mijlocirea lor eforturile noastre ecumenice menite să realizeze reconcilierea mai ales între creştini şi între Bisericile din Orient şi din Occident, ci ajută şi la creşterea în credinţa în Isus Cristos şi la găsirea unei bucurii reînnoite în mărturisirea” acestei credinţe. Şi pentru că, a avertizat el, numai dacă „îl punem pe Cristos în centrul vieţii creştine şi al comunităţii ecleziale, demonstrăm că suntem prieteni credibili ai sfântului Nicolae şi că suntem pe drumul corect spre unitate în trupul lui Cristos”.

Precedent, comentând lectura liturgică aleasă pentru sărbătoarea transportării relicvei (Fil 1,21), preşedintele dicasterului a elogiat angajarea sfântului episcop „în timpul conciliului din Niceea împotriva ereziei arianismului”. O erezie care, a constatat el, „nu aparţine numai trecutului, ci a redevenit actuală”. De fapt, deşi „multe persoane şi chiar mulţi creştini” sunt „profund atinşi de dimensiunea umană a lui Isus din Nazaret”, totuşi „le este greu să accepte mărturisirea de credinţă conform căreia” el „este Fiul unicul născut al lui Dumnezeu”, deci „credinţa cristologică a Bisericii”. Până acolo încât, a avertizat el, „chiar şi în interiorul Bisericii se vede adesea în Isus pur şi simplu un om, desigur excepţional şi extrem de bun, dar nu se mai reuşeşte să se distingă faţa Fiului lui Dumnezeu”. Şi totuşi chiar în „această mărturisire de credinţă în Isus Cristos se află sau cade credinţa creştină. De fapt, dacă Isus ar fi fost pur şi simplu un om, atunci el ar fi izolat în mod ireversibil în trecut şi numai amintirea noastră îndepărtată ar putea să-l readucă, în manieră mai mult sau mai puţin clară, în prezent. Însă, dacă ar fi aşa, Isus n-ar fi acea lumină care, în noaptea existenţei, ajunge la noi şi vine să ne viziteze, nu numai pentru a împărtăşi” acel întuneric cu oamenii, ci pentru a face să strălucească în el „lumina sa, punând capăt nopţii”. Prin urmare „numai dacă este adevărată credinţa noastră în Dumnezeu făcut om şi în Isus Cristos ca om adevărat şi Dumnezeu adevărat şi, aşadar, ca acela care ne permite să luăm parte la prezentul lui Dumnezeu care cuprinde toate timpurile, Isus Cristos poate să fie şi astăzi – şi nu numai ieri – adevăratul nostru contemporan şi lumina vieţii noastre”.

În sfârşit, cardinalul Koch s-a oprit asupra temei ecumenismului sfinţilor. „Nicolae – a amintit el – a trăit în timpul creştinătăţii nedespărţite şi de aceea mijlocirea sa şi ajutorul său sunt deosebit de importante pentru recompunerea unităţii Bisericii din Orient şi din Occident”. Faptul că relicva a fost dusă la Moscova şi la Sankt Petersburg este pentru cardinal „rod al unui eveniment ecumenic: întâlnirea istorică la Havana la 12 februarie 2016 dintre Papa Francisc şi patriarhul Kiril”. În afară de asta, a continuat el, „transportarea relicvei a fost o oportunitate deosebit de rodnică pentru a ancora în credinţa poporului lui Dumnezeu căutarea ecumenică a reconcilierii Bisericii din Orient şi din Occident”. Desigur, a constatat el, „este extrem de pozitiv că şefii diferitelor Biserici se întâlnesc şi caută căi de conciliere ecumenică. Însă unitatea poate fi dobândită numai dacă întregul popor al lui Dumnezeu contribuie la asta”. Şi în acest context, a concluzionat el, venerarea relicvei din partea credincioşilor ortodocşi ruşi „a fost o slujire ecumenică semnificativă şi foarte frumoasă pentru această cauză”.

(După L’Osservatore Romano, 30 iulie 2017)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.