Categorii

Duminica Floriilor – Ciclul B – Lectio divina

PREGĂTIRE SPIRITUALĂ 

Duhule Sfânt şi dumnezeiesc!

Deja nu mai vreau să trăiesc pentru mine;

doresc să consacru viaţa mea

ca să-ţi fiu pe plac şi să te iubesc în întregime.

Te implor să-mi dai darul rugăciunii.

Vino Tu însuţi în inima mea,

ca să mă înveţi să mă rog

urmând inspiraţia ta.

Dă-mi tăria pentru ca să fiu statornic,

şi să depăşesc oboseala şi monotonia. 

 

TEXTUL BIBLIC:  Marcu 11,1-11

(Evanghelia duminicală pe care o oferă liturgia pentru această Duminică a Floriilor este Pătimirea lui Isus după sfântul Marcu. În această lectio divina luăm textul sugerat care vorbește despre intrarea triumfală a lui Isus în Ierusalim).

1 Când s-au apropiat de Ierusalim, la Betfaghe și Betania, lângă Muntele Măslinilor, a trimis doi dintre discipolii săi și le-a spus:

– Mergeți în satul dinaintea voastră și, îndată ce veți intra în el, veți găsi un măgăruș legat, pe care nici un om nu s-a așezat vreodată; dezlegați-l și aduceți-l! Și dacă vă va spune cineva: «De ce faceți aceasta?», spuneți-i: «Domnul are nevoie de el, dar îl va trimite îndată înapoi».

4 Ei au plecat și au găsit măgărușul legat la poartă, afară, în drum. Și l-au dezlegat. Unii dintre cei care stăteau acolo le-au spus:

– Ce faceți, dezlegați măgărușul?

6 Ei le-au zis după cum le spusese Isus și i-au lăsat [să plece]. Au adus măgărușul la Isus, și-au aruncat hainele pe el, iar [Isus] s-a așezat pe el. Mulți își așterneau hainele pe drum, alții ramuri înfrunzite pe care le tăiaseră de pe câmpuri. Iar cei care mergeau înaintea lui și cei care-l urmau strigau:

Osana! Binecuvântat cel ce vine în numele Domnului! 10 Binecuvântată este împărăția care vine, a părintelui nostru David! Osana în înaltul cerurilor!

11 Și a intrat în Ierusalim, în templu; și, privind toate în jur, fiind deja la timpul înserării, a ieșit spre Betania împreună cu cei doisprezece.

1 – LECTURA: Ce spune textul? 

Câteva întrebări pentru a te ajuta la o lectură atentă…

Ce oameni erau aproape când Isus se apropia de Ierusalim? Care au fost instrucținile pe care Isus le-a dat discipolilor săi? Ce au răspuns discipolii la întrebările celor care erau acolo? Ce au făcut oamenii când l-au văzut pe Isus trecând și ce spuneau? Unde a mers Isus odată ce a ajuns la Ierusalim?

Câteva piste pentru a înţelege textul

María Cristina Ariztía

Isus și discipolii săi merg la Ierusalim pentru a celebra sărbătoarea Paștelui. Împreună cu ei merge o mulțime de pelerini veniți din multe locuri pentru a oferi jertfe în templu și astfel să dea cult lui Dumnezeu.

Isus știa că va fi condamnat la moarte în Ierusalim, deja anunțase acest lucru discipolilor în diferite oportunități (vezi Mc 8,31; Mc 9,31; Mc 10,33). De asemenea știa că ambientul de Paști făcea să crească speranțele mesianice ale poporului, pentru aceasta mai întârzie înainte de ajunge pentru a pregăti intrarea sa în Ierusalim. Va intra pe un măgăruș împrumutat, fapt care anticipă în ce constă împărăția sa. În timp ce regii pământului au cai nobili și eleganți, Isus nu are nimic, acționează motivat de credința sa în Tatăl și din iubire (vezi Mc 1,11).

Discipolii trimiși de Isus fac tot ceea ce El le spune, punându-se în slujba misiunii sale. Merg să caute un măgăruș, animalul pe care-l foloseau regii în timp de pace (vezi Zah 9,9-10). Totuși, există un detaliu care arată că încă nu înțeleg tipul de Mesia care este Isus, își pun hainele peste măgăruș crezând că Isus era un rege în stilul regilor națiunilor.

Poporul reacționează aclamându-l pe Isus ca Rege și Mesia. Îi strigă „Osana!”, cuvânt grec care înseamnă „Mântuiește-ne!”; ”Binecuvântat este cel care vine în numele Domnului”, recunoscându-l ca Mesia cel promis. Și în semn de respect și adorație își aștern pe drum hainele și ramuri.

Dumnezeu a împlinit promisiunea sa trimițându-l pe Fiul său ca Mesia mântuitor al lui Israel și al tuturor națiunilor. Poporul aclamă: „Binecuvântată este împărăția care vine, împărăția părintelui nostru David!”, însă împărăția pe care Isus vine să o instaureze nu este împărăția lui David, ci o Împărăție a păcii, a dreptății și iubirii care nu răspunde la așteptările poporului. Pentru aceasta, mulți dintre cei care l-au aclamat ca rege au ajuns să ceară moartea sa pe cruce.

Ajungând la Ierusalim, Isus se îndreaptă spre templu, casa Tatălui, dând de înțeles că adevărata sa preocupare este să împlinească voința Tatălui până la ultimele consecințe.

2 – MEDITAȚIA: Ce-mi spun? Ce ne spune? 

Cu Duminica Floriilor intrăm în plin în Săptămâna Sfântă pentru a celebra pătimirea, moartea și învierea lui Isus. Textul de astăzi ne invită să reflectăm cu privire la așteptările pe care noi le avem în privința lui Isus. Împărăția pe care ne-o propune Isus nu este o împărăție care să ne ofere putere, recunoaștere, succes în lumea care ne înconjoară. Împărăția pe care El ne-o oferă este o împărăție a păcii, a iubirii, a slujirii, a dăruirii necondiționate lui Dumneyeu și pe care o facem tangibilă prin atitudinile noastre, începând de la persoanele mai apropiate de noi.

Relatarea ne arată cum trebuie să trăim această Săptămână Sfântă. Să privim la Isus călare pe un măgăruș împrumutat; semne de despuieere și de recunoaștere a fragilității noastre umane, ceea ce ne face să avem nevoie de milostivirea lui Dumneyeu și de mântuirea sa. Isus, în evanghelia sa, ne invită să ne despuiem de toate atitudinile noastre care sunt împotriva propunerii împărăției pe care ne-o oferă.

În natura noastră există tendința spre păcat și această tendință ne închide accesul la prezența lui Dumneyeu, pentru această ne costă să ne depărtăm și să ne despuiem de ceea ce ne mărește și aparent ne face fericiți, așa cum amintește papa Francisc: „Căutarea fericirii își pierde punctul de orientare și ispita puterii, a averii și dorința de plăcere cu orice preț ne duce la abisul tristeții și al neliniștii”. Aceasta este împărăția întunericului care strălucește în lume, și care nu se aseamănă cu aceea a lui Isus. În aceste zile sfinte, vrem să ne lăsăm conduși de „busola” care ne conduce la împărăția lui Isus în viețile noastre, care umple realmente orice așteptare și depășește orice dorință pe care lumea o indică.

A permite ca Isus să ajungă la viața noastră în manieră clară și ca să fie Rege este invitația evangheliei: „El este cel care ne purifică pentru ca să fim vrednici să stăm în prezența sa”. Trăind sacramentele și liturgia din fiecare zi sfântă, vom retrăi milostivirea și iubirea celui care s-a făcut om și s-a jertfit pentru noi. Acest act de iubire dă sens vieții noastre și ne face ca la Paști să putem trăi bucuria unei vieți noi și asemenea Lui s-o asumăm cu slujirea față de frații noștri și față de comunități..

Acum să ne întrebăm:

Observ diferența dintre împărăția din această lume și împărăția lui Isus? Cum pot face ca Isus să domnească în viața, familia sau comunitatea mea? Sunt dispus să mă despoi de ceea ce îmi dă comoditate și stabilitate în lume pentru a sluji alte persoane? Cum mă dispun să trăiesc această Săptămână Sfântă?

3 – RUGĂCIUNEA: Ce-i spun? Ce-i spunem?

Doamne Isuse, astăzi văd importanța

de a urma învățăturile tale

și așa cum o faci cu discipolii tăi,

mă inviți să mai fac un pas,

să caut și să trăiesc o împărăție de slujire,

de pace și dăruire fără limite,

îți cer ca aceste virtuți să fie o constantă

în viața mea ca botezat. 

 

4 – CONTEMPLAȚIA: Cm interiorizez mesajul? Cum interiorizăm mesajul?

Isuse, te primesc ca rege al vieții mele, vreau să trăiesc umilința discipolului care ascultă.  

 

5 – ACȚIUNEA: La ce mă angajez? La ce ne angajăm? 

În această Săptămână Sfântă voi invita familia mea și pe prieteni să participe activ la celebrarea Triuduum-ului Pascal.

Sinteza dintre înțelepciune și umilință

este moștenirea veșnică a discipolilor Învățătorului Divin.

Sfântul Ioan Paul al II-lea

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.