Categorii

Duminica Floriilor – Ciclul A – Lectio divina

PREGĂTIRE SPIRITUALĂ

Să ne oferim Tatălui ceresc pentru ca să-l statornicească în noi

pe trimisul său Isus Cristos.

Să ne dăruim Duhului Sfânt ca să ne ia în stăpânire şi să ne conducă;

şi pentru ca să deschidă şi să dispună inimile ascultătorilor să primească Cuvântul divin.

Să ne încredinţăm puterii de mijlocire a Sfintei Fecioare Maria, a îngerilor şi a sfinţilor,

pentru ca să obţină aceste haruri.

Sfântul Ioan Eudes

TEXTUL BIBLIC: Matei 27,1-2.11-54

Pătimirea Domnului nostru Isus Cristos (versiunea scurtă)

1 Iar când s-a făcut dimineață, toți arhiereii și bătrânii poporului au ținut consiliu împotriva lui Isus ca să-l dea la moarte. 2 Și, legându-l, l-au dus și l-au predat lui Pilat, guvernatorul. 11 Isus stătea înaintea guvernatorului, iar guvernatorul l-a întrebat, zicând:

– Tu ești regele iudeilor?

Isus a răspuns:

– Tu o spui!

12 Și, în timp ce era acuzat de arhierei și de bătrâni, nu răspundea nimic. 13 Atunci i-a zis Pilat:

– Nu auzi câte mărturisesc împotriva ta?

14 Dar nu a răspuns nici măcar un cuvânt, încât guvernatorul se mira foarte mult. 15 La fiecare sărbătoare, guvernatorul obișnuia să elibereze un deținut pentru popor, pe care îl voiau ei. 16 Pe atunci aveau un deținut vestit, numit Baraba. 17 Deci, adunându-se ei, Pilat le-a zis:

– Pe cine vreți să vi-l eliberez: pe Baraba sau pe Isus care se numește Cristos?

18 Căci știa că din invidie îl dăduseră pe mâna lui. 19 Și, în timp ce ședea la judecată, soția lui i-a trimis vorbă: „Nimic să nu faci dreptului aceluia, căci multe am suferit azi în vis din cauza lui”. 20 Dar arhiereii și bătrânii au convins mulțimile să-l ceară pe Baraba, iar pe Isus să-l dea la moarte. 21 Luând cuvântul, guvernatorul le-a zis:

– Pe care dintre cei doi vreți să vi-l eliberez?

I-au răspuns:

– Pe Baraba!

22 Pilat le-a zis:

– Așadar, ce să fac cu Isus, care se numește Cristos?

Au zis toți:

– Să fie răstignit!

23 El le-a spus:

– Dar ce rău a făcut?

Ei însă strigau și mai tare:

– Să fie răstignit!

24 Văzând Pilat că nu folosește la nimic, dimpotrivă, agitația devenea tot mai mare, a luat apă și s-a spălat pe mâini înaintea poporului, spunând:

– Eu sunt nevinovat de sângele acesta. Voi veți vedea!

25 Tot poporul, răspunzând, a zis:

– Sângele lui să fie asupra noastră și asupra copiilor noștri.

26 Atunci li l-a eliberat pe Baraba, iar pe Isus, biciuindu-l, l-a dat ca să fie răstignit. 27 Atunci, soldații guvernatorului l-au adus pe Isus în pretoriu și au adunat în jurul lui toată cohorta, 28 și, după ce l-au dezbrăcat, l-au acoperit cu o mantie purpurie. 29 Împletind o coroană de spini, i-au pus-o pe cap, iar în mâna dreaptă o trestie și, îngenunchind înaintea lui, își băteau joc de el spunând:

– Bucură-te, rege al iudeilor!

30 Apoi, scuipându-l, îi luau trestia și-l loveau peste cap. 31 După ce și-au bătut joc de el, l-au dezbrăcat de mantie și l-au îmbrăcat cu hainele lui. Apoi l-au dus ca să-l răstignească. 32 În timp ce ieșeau, au găsit un om din Cirene cu numele de Simon. Pe acesta l-au constrâns să-i ducă crucea. 33 Ajungând la locul numit Golgota, care înseamnă locul Craniului, 34 i-au dat să bea vin amestecat cu fiere, dar el, gustând, n-a voit să bea. 35 După ce l-au răstignit, au împărțit hainele lui, aruncând zarurile, 36 apoi, așezându-se, au rămas acolo să-l păzească. 37 Au pus deasupra capului său cauza [condamnării], scrisă [astfel]: „Acesta este Isus, regele iudeilor”.

38 Atunci au răstignit împreună cu el doi tâlhari, unul la dreapta și altul la stânga. 39 Iar cei care treceau rosteau blasfemii împotriva lui, clătinând din cap 40 și spunând:

– Tu, care dărâmi templul și-l construiești în trei zile, salvează-te pe tine însuți! Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, coboară de pe cruce!

41 La fel și arhiereii îl luau în râs împreună cu cărturarii și cu bătrânii și spuneau:

42 Pe alții i-a salvat, pe sine nu se poate salva! Dacă este regele Israelului, să coboare acum de pe cruce și vom crede în el. 43 S-a încrezut în Dumnezeu! Să-l salveze acum, dacă îl iubește. Pentru că spunea: «Sunt Fiul lui Dumnezeu».

44 Chiar și tâlharii răstigniți împreună cu el îl insultau. 45 De la ceasul al șaselea s-a făcut întuneric pe tot pământul până la ceasul al nouălea. 46 Iar pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas puternic: „Elí, Elí, léma sabactáni?” care înseamnă „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit?47 Unii dintre cei care stăteau acolo, auzind, spuneau:

– Acesta îl cheamă pe Ilie!

48 Și, îndată, unul dintre ei a alergat și, luând un burete, l-a înmuiat în oțet, l-a pus într-o trestie și i-a dat să bea. 49 Iar ceilalți spuneau:

– Lasă, să vedem dacă vine Ilie să-l salveze!

50 Dar Isus, strigând din nou cu glas puternic, și-a dat duhul. 51 Și, iată, catapeteasma templului s-a sfâșiat în două de sus până jos, pământul s-a cutremurat, pietrele s-au despicat, 52 mormintele s-au deschis și multe trupuri ale sfinților morți au înviat 53 și, ieșind din morminte, după învierea lui, au venit în cetatea sfântă și s-au arătat multora. 54 Atunci centurionul și cei care împreună cu el îl păzeau pe Isus, văzând cutremurul și cele întâmplate, s-au înspăimântat și au spus:

– Cu adevărat, acesta era Fiul lui Dumnezeu!

1 – LECTURA: Ce spune textul?

Pr. Daniel Kerber

Câteva întrebări pentru a te ajuta la o lectură atentă…

Care a fost răspunsul lui Isus dat marelui preot când l-a întrebat: „Tu eşti regele iudeilor?”? Cum se numea omul care a fost obligat să ducă crucea lui Isus? Ce a spus Pilat când şi-a spălat mâinile? Care a fost motivul răstignirii lui Isus? Cine îi spuneau lui Isus: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, salvează-te pe tine însuţi şi coboară de pe cruce”? Ce a spus centurionul după ce Isus a murit?

Câteva consideraţii pentru o lectură rodnică…

După drumul Postului Mare, începem astăzi Săptămâna Sfântă cu Duminica Floriilor a Pătimirii Domnului. Liturgia ne prezintă lectura pătimirii.

Textul este lung şi scenele se succed încet: trădarea lui Iuda (v. 26,14-16); cina Domnului (v. 17-29); anunţarea tăgăduirii lui Petru (v. 30-35); Ghetsemani şi arestarea (v. 30-56), procesul (v. 57-27,31); răstignirea şi moartea (v. 32-56); îngroparea şi paza soldaţilor (v. 57-66).

O lectio divina a unui text ca acesta cere o dispoziţie deosebită; nu putem să ne oprim la detaliile fiecărei scene. Putem să scoatem câteva şi să ne oprim mai mult asupra lor, sau să facem o lectură continuă, mai rară însoţindu-l pe Isus.

Evanghelia l-a prezentat pe Isus ca Emanuel, Dumnezeu-cu-noi (Mt 1,23) şi de încheie cu promisiunea lui Isus „Eu sunt cu voi în toate zilele până la sfârşitul lumii” (Mt 28,20; cf. 18,20), însă în relatarea pătimirii Isus este cel care cere să se rămână cu el: „Sufletul meu este trist de moarte; rămâneţi aici şi vegheaţi cu mine” (26,38). El care pentru a fi cu noi s-a dăruit în întregime, acum se prezintă ca un cerşetor implorând companie, iar discipolii adorm… Autorul îi încurajează pe cititori, pe noi, ca să fim atenţi şi să-l însoţim pe Isus pe acest drum al crucii.

Relatarea evidenţiază singurătatea lui Isus: discipolii adorm când El se roagă (26,40.43.45); îl lasă singur atunci când este arestat: „Atunci, toţi discipolii, părăsindu-l, au fugit” (26,56), Petru îl tăgăduieşte (26,59 şu) şi inclusiv femeile îl privesc de departe (27,55). Această singurătate ajunge la momentul său culminant pe cruce, unde Isus se roagă, am putea spune că strigă: „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit?” (27,46), cu atât mai mult că Isus cu acest verset începe un psalm de încredere care continuă mai departe

„Voi vesti numele tău fraţilor mei…

Căci el nu dispreţuieşte

şi nici nu respinge cererea sărmanului

şi nu-şi întoarce faţa de la el,

iar când strigă către el, îl ascultă”

(Ps 22,22-24)

Isus este singur, însă ştie că prin această încredinţare se împlineşte voinţa Tatălui, cu care se restaurează Alianţa (26,28) care aduce comuniunea omenirii cu Dumnezeu şi îi reconciliază pe oameni între ei.

O lectură a Pătimirii ne face să intrăm în misterul încredinţării de iubire a lui Isus, care depăşeşte orice trădare, tăgăduire, singurătate şi chiar moartea însăşi pentru a uni din nou toată familia umană cu Tatăl.

2 – MEDITAŢIA: Ce-mi spune Domnul în text?

Papa Francisc continuă cu celebrarea anuală a Zilei Mondiale a Tineretului (Duminica Floriilor). Ne propune să mergem spre Cracovia (2016) cu „Fericirile”, anul acest ne vorbeşte despre „Fericiţi cei săraci în duh, pentru că a lor este împărăţia cerurilor” (Mt 5,3). Vă invităm să citiţi mesajul său în linkul de referinţă, aici un fragment:

În Biblie, muntele este văzut ca loc în care Dumnezeu se revelează, iar Isus care predică pe colină se prezintă ca învăţător divin, ca nou Moise. Şi ce anume comunică? Isus comunică drumul vieţii, acea cale pe care El însuşi îl parcurge, ba chiar, acea cale care este El însuşi şi o propune drept cale a adevăratei fericiri…

Proclamând Fericirile, Isus ne invită să-l urmăm, să parcurgem împreună cu El calea iubirii, singura care conduce la viaţa veşnică. Nu este un drum uşor, însă Domnul ne asigură harul său şi nu ne lasă niciodată singuri. Sărăcie, suferinţe, umiliri, luptă pentru dreptate, trudele convertirii zilnice, lupte pentru a trăi chemarea la sfinţenie, persecuţii şi atâtea alte provocări sunt prezente în viaţa noastră. Dar dacă deschidem uşa lui Isus, dacă lăsăm ca El să fie în istoria noastră, dacă împărtăşim cu El bucuriile şi durerile, vom experimenta o pace şi o bucurie pe care numai Dumnezeu, iubire infinită, le poate da”.

Acum să ne întrebăm:

Isus este regele vieţii tale? Ai încredere că isus nu te lasă singur pe acest drum de iubire care uneori poate ajunge să fie dificil? Cu Isus, iubirea depăşeşte orice sentiment de durere; ai experimentat să mori şi să renaşti în El?

3 – RUGĂCIUNEA: Ce-i răspund Domnului care îmi vorbeşte în text?

Tu mă transformi, Doamne, transformă-mă văzându-te

pironit pe o cruce şi sfâşiat;

transformă-mă văzând trupul tău aşa de rănit,

să mă transforme chinurile tale şi moartea ta.

Să mă transforme, în sfârşit, iubirea ta, şi în aşa manieră,

încât, chiar dacă n-ar exista cer, eu să te iubesc,

şi, chiar dacă n-ar exista iadul, eu să mă tem de tine. Amin.

Fratele Miguel de Guevara

4 – CONTEMPLAŢIA: Cum îmi însuşesc în viaţă învăţăturile din text?

Isuse, Dumnezeu Tatăl a făcut planul de răscumpărare în Tine,

pentru aceasta eşti Regele care vine să ne mântuiască.

5 – ACŢIUNEA: La ce mă angajez concretizând schimbarea în mine?

Voi fi atent în timpul săptămânii, pentru a însoţi pe cineva care trece printr-un moment de durere. De asemenea, voi participa la celebrările liturgice din Săptămâna Sfântă împreună cu familia şi/sau comunitatea mea.

„În cruce este viaţa şi mângâierea. Crucea este drumul pentru cer”.

Sfânta Tereza de Avila

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.