Categorii

Duminica a VI-a din Timpul Pascal – Ciclul A – Lectio divina

PREGĂTIRE SPIRITUALĂ

Duhule Sfânt Mângâietorule,

desăvârşeşte în noi lucrarea începută de Isus;

fă puternică şi continuă rugăciunea pe care o înălţăm în numele întregii lumi.

Grăbeşte pentru fiecare dintre noi timpurile unei vieţi interioare profunde.

Dă impuls apostolatului nostru, care vrea să ajungă la toţi oamenii

şi la toate popoarele, răscumpăraţi toţi prin sângele lui Cristos şi cu toţii moştenire a sa.

Mortifică în noi prezumţia naturală şi ridică-ne la regiunile sfintei umilinţe,

ale adevăratei temeri de Dumnezeu, ale sufletului generos…

Sfântul Ioan al XXIII-lea

TEXTUL BIBLIC: Ioan 14,15-21

Isus promite să-l trimită pe Duhul Sfânt

15 Dacă mă iubiți, veți păzi poruncile mele16 și eu îl voi ruga pe Tatăl, iar el vă va da un alt Mângâietor ca să fie cu voi pentru totdeauna, 17 Duhul adevărului, pe care lumea nu-l poate primi pentru că nu-l vede și nici nu-l cunoaște. Dar voi îl cunoașteți pentru că rămâne la voi și va fi în voi. 18 Nu vă voi lăsa orfani. Voi veni la voi. 19 Încă puțin și lumea nu mă va mai vedea. Voi, însă, mă veți vedea; pentru că eu trăiesc, veți trăi și voi. 20 În ziua aceea veți cunoaște că eu sunt în Tatăl meu, iar voi în mine și eu în voi. 21 Cine are poruncile mele și le păzește, acela mă iubește, iar cine mă iubește va fi iubit de Tatăl meu și eu îl voi iubi și mă voi revela lui.

1 – LECTURA: Ce spune textul?

María Cristina Arizía Tagle

Director  al Comisiei Naţionale ABP – Chile

Câteva întrebări pentru a te ajuta la o lectură atentă…

Ce îi cere Tatălui Domnul pentru cei care îl iubesc şi ascultă de poruncile sale? Pentru ce aceia care sunt din lume nu pot să-l primească pe Duhul adevărului? Cum se demonstrează că într-adevăr îl iubim pe Isus?

Câteva consideraţii pentru o lectură rodnică…

Continuăm cu discursul de rămas bun al lui Isus. Aşa cum am văzut duminica trecută, Isus se înduioşează în faţa tristeţii şi a angoasei discipolilor şi încearcă să-i pregătească pentru a înfrunta momentul morţii sale şi a continua misiunea pe care Isus le-a încredinţat-o, dând mărturie despre iubirea sa în mijlocul lumii.

Textul de astăzi este marcat de porunca iubirii (cf. In 14,15.21); este vorba despre o iubire care trebuie să se traducă în fapte concrete. Când Isus vorbeşte despre iubire, nu se referă la sensibilitatea sentimentelor şi a amintirilor frumoase, ci la hotărârea fermă de a face binele tuturor persoanelor fără a conta condiţia lor, rasa lor, starea lor socială, etc. Este acelaşi lucru pe care l-a făcut Isus pe parcursul întregii sale vieţi vindecându-i pe paralitici, redând vederea celor orbi, ajutându-i pe cei săraci, stând la masă cu păcătoşii, oferindu-şi viaţa în slujba celor care îl urmau şi îl căutau.

A-l iubi pe Isus înseamnă a pune în practică poruncile sale, adică a lua în serios învăţăturile sale, a rămâne în Cuvântul său (In 14,23) şi a trăi în acord cu exigenţele sale. Iubirea faţă de Isus se dovedeşte definitiv în ascultarea şi supunerea faţă de Cuvântul său şi în iubirea faţă de fraţi. A trăi în modul lui Isus nu este uşor, Isus ştie asta, pentru aceasta îi cere Tatălui ca să trimită discipolilor săi un ajutor extraordinar. Este vorba despre Duhul adevărului care îi va învăţa toate despre Isus şi despre Tatăl, de asemenea îi va învăţa să împlinească porunca lui Isus, porunca iubirii.

Cei care sunt din lume trăiesc preocupaţi de ei înşişi, de treburile şi plăcerile pe care lumea aceasta le oferă, pentru aceasta nu-l pot primi pe Duhul Sfânt şi cu atât mai puţin nu vor putea să-l vadă pe Isus odată ce a înviat din morţi. Isus pleacă, însă nu-i va lăsa orfani, Tatăl va revărsa iubirea sa în inimile discipolilor prin intermediul Duhului (cf. Rom 5,5) pentru ca să se poată recunoaşte ca fii ai lui Dumnezeu şi să trăiască în comuniune cu Tatăl şi cu Isus. La fel, odată ce Isus învie, Duhul îi va ajuta să înţeleagă adevărul definitiv despre Isus, despre Tatăl şi despre ei înşişi (cf. In 16,12), capacitându-i pentru a se iubi unii pe alţii aşa cum i-a iubit Isus în această viaţă şi pentru a da mărturie despre iubirea sa în lume.

2 – MEDITAŢIA: Ce-mi spune Domnul în text?

În enciclica Dominum et vivificantem, sfântul Ioan Paul al II-lea ne spune:

„Când era de acum iminent pentru Isus Cristos timpul de a părăsi această lume, el le-a vestit apostolilor «un alt mângâietor»… Tocmai pe acest Duh al adevărului Isus îl numeşte Mângâietor – şi parakletos înseamnă «mângâietor», şi «mijlocitor», sau «avocat». Şi spune că este «un alt» mângâietor, al doilea, pentru că el însuşi, Isus, este primul mângâietor, fiind primul aducător şi donator al Veştii Bune. Duhul Sfânt vine după el şi graţie lui, pentru a continua în lume, prin Biserică, opera Veştii Bune de mântuire… Între Duhul Sfânt şi Cristos subzistă, aşadar, în economia mântuirii, o legătură intimă, prin care Duhul acţionează în istoria omului ca «alt mângâietor», asigurând în manieră durabilă transmiterea şi iradierea Veştii Bune, revelată de Isus din Nazaret. De aceea, în Duhul Sfânt Mângâietorul, care în misterul şi în acţiunea Bisericii continuă neîncetat prezenţa istorică a Răscumpărătorului pe pământ şi opera sa mântuitoare, străluceşte gloria lui Cristos”.

Acum să ne întrebăm:

În ce formă exprimăm iubirea noastră faţă de Isus? Ce piedici întâlnim în viaţa noastră pentru a-i iubi pe ceilalţi aşa cum ne învaţă Isus? Cine este pentru mine Duhul Sfânt „mângâietorul”? Cum mă relaţionez cu El?

3 – RUGĂCIUNEA: Ce-i răspund Domnului care îmi vorbeşte în text?

Duhule Sfânt, Iubire Veşnică!

Tu eşti izvorul dulce

care curge din Inima Fiului spre inima mea,

hrana îngerilor şi a celor fericiţi.

Duhule Sfânt, Viaţă Veşnică!

Tu eşti scânteia

care cade de la tronul Judecătorului veşnic

şi erupe în noaptea sufletului,

care niciodată nu s-a cunoscut pe el însuşi,

Duhule Sfânt, Scânteie pătrunzătoare!

Tu eşti forţa cu care Mielul

rupe sigiliul secretului veşnic al lui Dumnezeu.

Impulsionaţi de tine, mesagerii Judecătorului

călăresc prin lume cu sabia ascuţită,

şi despart împărăţia luminii de împărăţia nopţii.

Atunci va apare un cer nou şi un pământ nou

şi totul, graţie încurajării tale, va găsi locul său just.

Duhule Sfânt, Forţă triumfătoare!

Sfânta Tereza Benedicta a Crucii (Edith Stein)

4 – CONTEMPLAŢIA: Cum îmi însuşesc în viaţă învăţăturile din text?

Doamne Isuse, dă-mi harul să rămân în Tine,

prin intermediul Duhului tău Sfânt…

 

5 – ACŢIUNEA: La ce mă angajez concretizând schimbarea în mine?

Domnul îmi cere ca să acţionez, ca să fiu ascultător în special în ceva ce el şi eu ştim că trebuie să fac, voi primi cuvântul său pentru a demonstra că îl iubesc.

„Când se iubeşte, se doreşte să se vorbească în mod constant cu cel iubit,

sau cel puţin să se contemple neîncetat”

 Charles de Foucauld

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.