Categorii

Duminica a V-a din Timpul de peste An – Ciclul B – Lectio divina

PREGĂTIRE SPIRITUALĂ 

Să ne oferim Tatălui ceresc

pentru ca să-l statornicească în noi pe trimisul său Isus Cristos.

Să ne dăruim Duhului Sfânt pentru ca să pună stăpânire pe noi şi să ne conducă;

şi pentru ca să deschidă şi să dispună inimile ascultătorilor

ca să primească Cuvântul divin.

Să ne încredinţăm puterii de mijlocire a sfintei Maria Fecioară,

a îngerilor şi a sfinţilor,

pentru a dobândi aceste haruri.

 

TEXTUL BIBLIC: Marcu 1,29-39

În acel timp, ieşind din sinagogă, Isus a intrat în casa lui Simon şi Andrei, împreună cu Iacob şi Ioan. 30 Soacra lui Simon zăcea la pat, având febră, iar ei i-au vorbit îndată despre ea. 31 El s-a apropiat şi a ridicat-o prinzând-o de mână. Atunci febra a lăsat-o şi ea a început să-i slujească.

32 Când s-a înserat, după ce a apus soarele, îi aduceau la el pe toţi bolnavii şi posedaţii de diavol 33şi toată cetatea era adunată la uşă. 34 El a vindecat pe mulţi care aveau diferite boli şi a scos mulţi diavoli. Pe diavoli nu-i lăsa să vorbească, pentru că îl cunoşteau.

35 Dimineaţa, încă pe întuneric, sculându-se, a ieşit şi s-a dus într-un loc retras şi se ruga. 36 Simon şi cei care erau cu el l-au căutat 37 şi, găsindu-l, i-au spus:

– Toţi te caută.

38 El le-a spus:

– Să mergem în altă parte, prin cetăţile învecinate, ca să predic şi acolo, căci pentru aceasta am venit!

39 Şi a mers prin toată Galileea, predicând în sinagogile lor şi scoţând diavoli.

1 – LECTURA: Ce spune textul? 

Câteva întrebări pentru a te ajuta la o lectură atentă…

Încotro s-a îndreptat Isus? Cu cine era? Ce i se întâmpla soacrei lui Simon? Ce a făcut Isus? După asta, ce a făcut soacra lui Petru? În ce alt loc a fost Isus când s-a înserat? Cu cine s-a întâlnit Isus acolo? Dimineaţa ce a făcut Isus? Cum era locul în care a fost? Ce a făcut Isus înainte de informaţia pe care i-au dat-o discipolii săi?

Câteva piste pentru a înţelege textul

Pr. Daniel Kerber

Textul de astăzi urmăreşte activitatea pe care Isus a început-o în evanghelia de duminica trecută de când a ieşit din sinagogă, până în dimineaţa zilei următoare, adică o zi din viaţa lui Isus.

Putem descoperi trei părţi în text, vindecarea soacrei lui Simon (v. 29-31), vindecarea multor bolnavi şi alungarea de diavoli (v. 32-34) şi rugăciunea lui Isus dimineaţa, căutarea lui Simon şi a colegilor săi şi vestea lui Isus că va merge în diferite sate apropiate (v. 35-38). Versetul final (v. 39) este un rezumat al activităţii lui Isus.

În prima scenă, Isus ajunge la casa lui Simon şi Andrei şi îi aduc la cunoştinţă că soacra lui Simon este bolnavă. El o ia de mână şi îi trece febra, iar ea începe să le slujească. În această relatare se vede că vindecarea nu se manifestă numai în faptul că o lasă boala, ci faptul că vindecarea se manifestă şi în slujirea pe care ea o aduce. Nu este vindecată pur şi simplu pentru a fi liberă de boală, ci pentru a începe să slujească pe alţii.

A doua scenă arată creşterea popularităţii lui Isus; aflând oamenii că este în casa lui Simon aduc la el pe toţi cei nevoiaşi şi bolnavi şi el îi vindecă. Faima lui Isus s-a înmulţit datorită mărturiei pe care au dat-o cei care l-au văzut şi l-au auzit.

A treia scenă arată o pauză pe drum. Chiar dacă Isus pare că nu zăboveşte şi merge dintr-o parte în alta determinat de misiunea de a vesti evanghelia, de asemenea ştie să-şi facă timp pentru a se întâlni singur cu Tatăl său. Pentru aceasta merge dis-de-dimineaţă într-un loc singuratic ca să se roage. Nimic nu spune despre conţinutul rugăciunii lui Isus, însă ni se spune că Isus se trezeşte, dis-de-dimineaţă, când era încă întuneric, se retrage într-un loc singuratic, în afara cetăţii, pentru ca acolo să se roage. Descrierea amănunţită a faptului ne indică importanţa pe care o dă Marcu acestei scene din viaţa lui Isus. Isus care ştie că este Fiul iubit al Tatălui (vezi 1,11) îşi face timp şi efort pentru a menţine vie şi dinamică această relaţie filială.

Când Isus se ruga, Simon şi colegii săi îl găsesc şi îi spun: „toţi te caută”, care în gura lui Petru se referea la „toţi cei din localitate”. Suntem în primul capitol din Marcu, preactic în prima zi a activităţii sale, şi răspunsul este „toţi de caută”. Această afirmaţie indică pe de o parte creşterea faimei lui Isus (care în curând va trezi opoziţia) şi pe e altă parte necesitatea oamenilor care îl caută pe Acela care poate da răspuns la dorinţele lor cele mai profunde.

Însă Isus ştie că misiunea sa nu se limitează la câţiva din Cafarnaum, ci trebuie să ajungă la „toţi”, pentru aceasta răspunde: „Să mergem în altă parte, prin cetăţile învecinate, ca să predic şi acolo, căci pentru aceasta am venit!” (v. 38), anticipând astfel misiunea discipolilor după înviere: „Mergeţi în toată lumea şi predicaţi evanghelia” (16,15).

2 – MEDITAŢIA: Ce-mi spune? Ce ne spune?

Când decidem să-l urmăm pe Isus, prin minţile noastre trec, uneori, un mare număr de idei care ne umplu de emoţie, de pace, de bucurie; însă alteori trec prin mintea noastră şi gânduri de frică. De exemplu, ne întrebăm: dacă-l urmez pe Isus, cine se va îngriji de familia mea? Şi dacă părinţii mei sau fiinţele dragi se îmbolnăvesc, cine îi va îngriji?

Astăzi Domnul ne invită să ne umplem de linişte, să nu ne preocupăm de toate aceste idei care pot ajunge la mintea noastră şi care ne fac să ne temem. El ne asigură că dacă-l urmăm cu toată inima noastră şi cu toată intenţia noastră, se va ocupa de lucrurile noastre, de familiile noastre, de prietenii noştri sau de ceea ce este important pentru noi. Aşa că nu ne este frică să-l urmăm, să asumăm ceea ce El ne cere, ci dimpotrivă îi încredinţăm familia noastră şi fiinţele pe care le iubim mai mult, pentru ca El să aibă grijă de ei, să-i ocrotească, să-i umple cu pacea sa.

Ca a doua invitaţie, Isus încă o dată ne cheamă să facem tăcere în inima noastră. Dorinţa este ca mereu să putem petrece cât mai mult timp cu El, pentru a ne vorbi şi a ne orienta. În actualitate avem multe zgomote: alarma celularului, muzica ce sună în auricularele noastre, zgomotul străzii, sunetul care ne anunţă o nouă conversaţie pe chat-urile noastre, etc. Acest tip de zgomote în multe ocazii nu ne lasă să ascultăm glasul lui Dumnezeu care vrea să ne vorbească. O situaţie similară are loc atunci când vrem să sintonizăm un post de radio, însă nu putem. Sună o interferenţă, care ne împiedică să ascultăm cu claritate ceea ce se spune acolo. La fel ni se întâmplă cu glasul lui Dumnezeu şi cu multele zgomote exterioare şi uneori interioare cu care trăim în fiecare zi.

Putem vedea că într-o zi din viaţa lui Isus erau un mare număr de activităţi care îi permiteau mereu să-i slujească pe fraţii săi. A vorbit în sinagogă, apoi a fost într-o casă de familie, apoi a fost în locuri publice, şi ceva ce nu putea lipsi în viaţa sa era momentul de întâlnire cu Tatăl său.

Tot timpul din ziua lui Isus era investit în a-i sluji pe fraţii săi, în a vindeca, a elibera însă mai ales în a arăta iubirea lui Dumnezeu tuturor celor care îl înconjurau. Pentru acest motiv devine necesar ca să putem revizui zilele noastre şi să evaluăm în ce investim timpul nostru şi să determinăm dacă în mod sincer îl imităm pe Isus şi dacă cei care ne înconjoară pot de asemenea să vadă iubirea lui Dumnezeu prin intermediul nostru.

Acum să ne întrebăm:

Mă rog lui Dumnezeu pentru familia mea? Mă încred pe deplin că urmându-l pe Isus, El se va îngriji de persoanele pe care le iubesc? Sunt capabil să facă tăcere pentru a asculta glasul lui Dumnezeu? Mă costă să stau în tăcere? Rezerv un moment din zi pentru a mă întâlni singur cu Isus? Am un loc special pentru această întâlnire? Cum este o zi din viaţa mea? Într-o zi din viaţa mea, există spaţiu pentru slujirea altora? Cât timp dedic să fiu conectat în reţelele sociale? În ziua mea există spaţiu pentru fi singur cu Isus? O zi din viaţa mea are un adevărat sens?

3 – RUGĂCIUNEA: Ce-i spun? Ce-i spunem?

Isuse:

Îţi cerem cu iubirea ta veşnică,

ca să ne permiţi să fim adevăraţi martori ai iubirii tale,

ca să dai un adevărat sens vieţilor noastre

prin slujirea fraţilor.

Îţi cerem

ca să ai grijă de familia noastră,

s-o ocroteşti şi s-o aperi mereu,

de vreme ce numai în tine

ne-am pus speranţa noastră.

 

4 – CONTEMPLAŢIA: Cum interiorizez mesajul? Cum interiorizăm mesajul?

Doamne Isuse, în mâinile tale sunt toate zilele vieţii mele, fă ca toată viaţa să exprime iubirea ta faţă de toţi, în special faţă de cei care suferă.

5 – ACŢIUNEA: La ce mă angajez? La ce ne angajăm? 

Voi revizui cum este o zi din viaţa mea şi voi determina cât timp dedic diferitelor activităţi, rezervând în fiecare zi 10 minute de tăcere, pentru a asculta glasul lui Dumnezeu. În afară de asta, voi invita familia mea sau pe prietenii mei mai apropiaţi la un moment de rugăciune, pentru ca, reuniţi, să ne punem în mâinile lui Dumnezeu.

„Euharistia şi rugăciunea produc o transformare progresivă în creştin;

sunt soarele familiilor şi al comunităţilor”.

Sfântul Toma de Aquino

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.