Categorii

Duminica a VI-a a Paștelui – Anul C – Lectio divina

Duminicca-VI-TP-CPREGĂTIRE SPIRITUALĂ

Isuse,

Astăzi vreau să ascult glasul tău însă lipseşte tăcerea în jurul meu.

Învaţă-mă să stau liniştit să şi să ascult atent glasul tău.

Cuvântul tău să lumineze viaţa mea,

cuvântul tău să mă angajeze şi să mă facă să trăiesc în prezenţa ta.

Încă nu te cunosc. Nu ştiu aproape nimic din Evanghelie.

Vreau să fiu prietenul tău şi mă preocup aşa puţin de tine!

Tu vii astăzi să mă vizitezi şi mă inviţi să deschid uşa inimii mele.

Din adâncul fiinţei mele te aştept şi îţi strig:

Vino, Doamne Isuse!

  

TEXTUL BIBLIC: Ioan 14,23-29 

23 În acel timp, Isus le-a zis discipolilor săi:

– Dacă cineva mă iubeşte, va păzi cuvântul meu; Tatăl meu îl va iubi şi vom veni la el şi ne vom face locuinţă la el. 24 Cine nu mă iubeşte nu păzeşte cuvintele mele, iar cuvântul pe care îl ascultaţi nu este al meu, ci al Tatălui care m-a trimis.

25 V-am spus acestea cât timp mai rămân cu voi. 26 Dar Mângâietorul, Duhul Sfânt, pe care îl va trimite Tatăl în numele meu, vă va învăţa toate şi vă va aminti toate câte vi le-am spus eu.

27 Pace vă las vouă, pacea mea v-o dau vouă. Eu nu v-o dau aşa cum o dă lumea. Să nu se tulbure inima voastră, nici să nu se teamă! 28 Aţi auzit că v-am spus: «Mă duc şi voi veni la voi». Dacă m-aţi iubi, v-aţi bucura că mă duc la Tatăl pentru că Tatăl este mai mare decât mine. 29 V-am spus-o acum, înainte de a se întâmpla, ca, atunci când se va întâmpla, să credeţi.

  1. LECTURA: Ce spune textul?

Diacon Orlando Fernández

Câteva întrebări pentru a te ajuta la o lectură atentă…

Ce face acela care-l iubeşte pe Isus? De unde provin cuvintele lui Isus? Cine îi va învăţa toate lucrurile şi le va aminti tot ceea ce a spus Isus? Ce le lasă şi le dă Isus? Unde merge Isus? De ce spune Isus acestea?

Câteva piste pentru a înţelege textul

În Evanghelia din această duminică, Isus Cristos Înviat continuă să ne formeze la şcoala Paştelui său. De data asta o face folosind în îndemnul său trei cuvinte care sunt esenţiale pentru a înţelege care este viaţa şi misiunea discipolului: „Cuvânt”, „Duhul Sfânt” şi „Pace”. Cele trei cuvinte sunt precedate de o invitaţie de a practica iubirea: „Cel care mă iubeşte”, „Dacă m-aţi iubi…”, pentru că iubirea este cea care dă unitate şi sens întregii sale activităţi.

Familiaritatea cu Cuvântul ne face să cunoaştem inima lui Dumnezeu, care este milostiv şi îndurător. Nicio altă lectură nu alimentează aşa de mult viaţa spirituală aşa cum o face lectura zilnică a Sfintei Scripturi. Când citim, medităm, contemplăm şi ne rugăm ceea ce Domnul ne propune în Evanghelia sa, creştem ca şi credincioşi. Însă maturizarea în credinţă vine atunci când acest Cuvânt îl facem viaţă în noi, prin fapte concrete: „Cel care mă iubeşte, ţine cont de Cuvântul meu”.

Isus ne-a promis un asistent special în acest proces, pe Duhul Sfânt. El are misiunea de a deschide inimile noastre la înţelegerea misterului lui Dumnezeu, pentru ca să ne putem converti şi să-l urmăm ca adevăraţi discipoli misionari. Şi asta o face „învăţându-ne” şi „amintindu-ne” bogăţia spirituală pe care Cuvântul lui Dumnezeu o are pentru credinţa noastră. Şi harul pe care-l presupune învierea sa glorioasă pentru mântuirea noastră. Cine păzeşte Cuvântul său şi este docil faţă de această acţiune a Duhului în viaţa sa, va fi locuit de prezenţa Tatălui, care ne va face capabili să-l iubim pe El şi să-l iubim pe aproapele nostru. Nu există ajutor mai mare pentru credinţă, nici sprijin pentru speranţă ca această promisiune a rămânerii sale în noi.

La această promisiune de asistenţă a Duhului Sfânt, Isus adaugă un dar foarte preţios: „Pace vă las vouă, pacea mea v-o dau vouă”. Pacea sa nu este ca aceea a lumii, nu este siguranţă şi ordine pământească impusă prin politici sau forţe militare, de care beneficiază şi care dau prosperitate câtorva puţini faţă de mizeria şi durerea celor mulţi. Nu este pacea celui mai puternic şi a asupritorului. Adevărata pace este un mister de unitate, de solidaritate, de fraternitate şi colaborare care poate veni la noi numai de la Dumnezeu. Este pacea care celebrează iubirea, care invită la iertare şi la reconciliere între toate fiinţele umane. Un dar pe care trebuie să-l cerem şi pentru care trebuie să mulţumim şi cu care trebuie să colaborăm. Isus este pacea noastră şi El este unicul care poate să dea pacea de care lumea are nevoie, pentru că El este faţa milostivirii lui Dumnezeu.

  1. MEDITAŢIA: Ce-mi spune Domnul în text?

Evanghelia ne invită să trăim în comuniune cu Isus prin ascultarea supusă a Cuvântului său, prin primirea generoasă şi entuziastă a Duhului şi prin trăirea păcii drept consecinţă a comuniunii cu misterul de iubire pe care-l reflectă Preasfânta Treime.

Sfântul Ioan Paul al II-lea ne ajută să medităm evanghelia de astăzi:

„«Dar Mângâietorul, Duhul Sfânt, pe care îl va trimite Tatăl în numele meu, vă va învăţa toate şi vă va aminti toate câte vi le-am spus eu» (In 14,26).

Cristos a rostit aceste cuvinte în ajunul pătimirii sale şi al morţii sale pe cruce, atunci când se apropia momentul de rămas bun cu apostolii. Aceste cuvinte le amintim acum, după înviere, în perioada Paştelui. De fapt, tocmai această perioadă este timpul în care promiterea Duhului Sfânt, făcută apostolilor înainte de Paşte, trebuie să se împlinească în mod definitiv.

Deja în seara zilei învierii, Cristos îl «dă» apostolilor, adunaţi în cenacol, pe Duhul Sfânt: «Primiţi pe Duhul Sfânt» (In 20,22). Îl aduce Bisericii ca Dar. Acelaşi Duh Sfânt va fi revelat în evenimentul Rusaliilor ca Dar dăruit Bisericii.

Este nevoie ca noi, în cursul acestor zile şi al acestor săptămâni, să avem o conştiinţă deosebită a tot ceea ce uneşte, în mod mai profund, evenimentul pascal cu Rusaliile.

Cristos vorbeşte apostolilor despre Duhul Sfânt: «El vă va învăţa toate şi vă va aminti toate câte vi le-am spus eu». Astfel deci învăţătura apostolică, învăţătura Bisericii este mereu înrădăcinată în această prezenţă vigilentă a Duhului Adevărului. El este cel care asigură continuitatea Evangheliei. El veghează pentru ca Biserica să transmită din generaţie în generaţie ceea ce a auzit de la Cristos: ceea ce „v-am spus eu”.

El – Duhul Sfânt, Duhul Adevărului – este izvorul invizibil al acelei „amintiri” a Bisericii care se manifestă în Tradiţie. El „vă va aminti”, spune Isus. Tradiţia este amintirea, este faptul de „a-şi aminti” tot ceea ce a fost spus Bisericii de către Cristos: toată moştenirea revelaţiei şi a credinţei.

Să continuăm meditaţia noastră cu aceste întrebări:

Ascult cu supunere cuvintele lui Isus? Îl invoc pe Duhul Sfânt de fiecare dată când merg să mă rog sau merg să realizez vreo activitate? Când realizez rugăciunea mea, simt pacea pe care Isus o dă discipolilor săi?

  1. RUGĂCIUNEA: Ce-i răspund Domnului care îmi vorbeşte în text?

Duh al lui Isus,

toată suflarea de la tine primeşte respiraţie.

Tu faci în tăcere.

Tu acţionezi în ascuns.

Tu construieşti fără să faci zgomot.

Tu eşti în acelaşi timp profund ascuns

şi profund prezent

ca drojdia în aluat, ca oxigenul în apă.

Graţie ţie avem dorinţa de a trăi

şi de a construi o lume mai bună.

Duh al Domnului Înviat,

învăluie-ne într-o pace

în care să fie posibil să-i numim pe toţi fraţi. Amin.

  1. CONTEMPLAŢIA: Cum îmi însuşesc în viaţă învăţăturile din text?

Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt,

prin ascultarea supusă a Cuvântului

locuiesc în mine şi umplu viaţa mea de pace şi iubire.

  1. ACŢIUNEA: La ce mă angajez pentru a concretiza schimbarea?

În această săptămână voi citi Evanghelia – cuvintele lui Isus – pe care o propune Liturghia din fiecare zi, voi invoca prezenţa Duhului Sfânt, voi experimenta prezenţa lui Dumnezeu Tatăl în viaţa mea şi darul păcii în inima mea. Voi împărtăşi cu milostivire această pace cu aceia care sunt în jurul meu.

„Dorinţa ta să fie de a-l vedea pe Dumnezeu;

teama ta, să nu-l pierzi;

durerea ta, să nu-i aduci bucurie,

şi bucuria ta, ceea ce te-ar putea duce acolo:

şi vei trăi cu mare pace”.

Sfânta Tereza a lui Isus

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.