Categorii

Duminica a IV-a din Postul Mare – Anul C – Lectio divina

  1. DuminicaIV-PostulMare-C-LectioInvocă-l pe Duhul Sfânt

Doamne Isuse, trimite Duhul tău asupra noastră pentru ca să putem citi Scriptura precum ai citit-o şi explicat-o ucenicilor pe drumul spre Emaus. Creează în noi tăcerea pentru a-ţi asculta glasul în creaţie şi în Scriptură, în evenimente şi în persoane, mai ales în cei săraci şi suferinzi. Cuvântul tău să ne ajute să experimentăm, asemenea ucenicilor de la Emaus, puterea învierii Tale şi să dăm mărturie că Tu eşti viu în mijlocul nostru. Amin.

2. Lectio:

  • Citeşte cu atenţie Cuvântul lui Dumnezeu – Lc 15,1-3.11-32:

1 Toți vameșii și păcătoșii se apropiau de el ca să-l asculte. 2 Fariseii și cărturarii însă murmurau spunând: „Acesta îi primește pe păcătoși și mănâncă cu ei”. 3 Atunci le-a spus această parabolă: „Un om oarecare avea doi fii. 12 Cel mai tânăr dintre ei i-a spus tatălui: «Tată, dă-mi partea de avere ce mi se cuvine». Iar el le-a împărțit averea. 13 Și, nu după multe zile, fiul cel mai tânăr și-a adunat toate și a plecat într-o țară îndepărtată. Acolo și-a risipit averea într-o viață de desfrâu. 14 După ce a cheltuit toate, a venit o mare foamete în țara aceea, iar el a început să ducă lipsă. 15 Atunci s-a dus și s-a aciuat la unul dintre cetățenii acelei țări care l-a trimis la câmp să păzească porcii. 16 Și ar fi dorit să se sature cu roșcovele pe care le mâncau porcii, dar nimeni nu-i dădea. 17 Atunci, venindu-și în fire, a spus: «Câți zilieri ai tatălui meu au pâine din belșug, iar eu mor aici de foame! 18 Ridicându-mă, mă voi duce la tatăl meu și-i voi spune: «Tată, am păcătuit împotriva cerului și înaintea ta; 19 nu mai sunt vrednic să fiu numit fiul tău. Ia-mă ca pe un zilier al tău». 20 Și, ridicându-se, a mers la tatăl său. Pe când era încă departe, tatăl l-a văzut, i s-a făcut milă și, alergând, l-a îmbrățișat și l-a sărutat. 21 Atunci, fiul i-a spus: «Tată, am păcătuit împotriva cerului și înaintea ta; nu mai sunt vrednic să fiu numit fiul tău». 22 Însă tatăl a spus către servitorii săi: «Aduceți repede haina cea dintâi și îmbrăcați-l! Dați-i un inel în deget și încălțăminte în picioare. 23 Aduceți vițelul cel îngrășat și tăiați-l: să mâncăm și să ne bucurăm, 24 căci acest fiu al meu era mort și a revenit la viață, era pierdut și a fost găsit». Și au început să se bucure. 25 Însă fiul lui mai mare era la câmp. Când a venit și s-a apropiat de casă, a auzit cântece și dansuri. 26 Atunci, chemându-l pe unul dintre servitori, l-a întrebat ce este aceasta. 27 El i-a spus: «Fratele tău a venit, iar tatăl tău, pentru că l-a recăpătat sănătos, a tăiat vițelul cel îngrășat». 28 Dar el s-a mâniat și nu voia să intre. Însă tatăl său a ieșit și-l implora.

29 El, răspunzând, i-a zis tatălui său: «Iată, de atâția ani te slujesc și niciodată n-am călcat porunca ta. Dar mie nu mi-ai dat niciodată măcar un ied ca să mă bucur cu prietenii mei. 30 Însă, când a venit acest fiu al tău care și-a devorat averea cu desfrânatele, ai tăiat pentru el vițelul cel îngrășat». 31 Atunci, el i-a spus: «Fiule, tu ești cu mine totdeauna și toate ale mele sunt ale tale. 32 Dar trebuia să ne bucurăm și să ne veselim, pentru că acest frate al tău era mort și a revenit la viață, era pierdut și a fost găsit!»”

  • Caută să înţelegi ce spune textul:

O cheie de lectură. Parabola „fiului risipitor” pune în evidență chipul milostiv al Tatălui. De aceea, unii bibliști numesc acest text „parabola tatălui rătăcitor în milostivire și iertare”. Fragmentul evanghelic face parte dintr-o serie de trei parabole ale milostivirii, cu un preambul unde se precizează cum „toți vameșii și păcătoșii se apropiau de Isus ca să îl asculte” (Lc 15,1). Aceștia se regăsesc în atitudinea fiului cel mic care intră în sine și începe să mediteze la propria condiție și la ceea ce a pierdut îndepărtându-se de casa Tatălui (Lc 15,17-20). Interesant de observat folosirea verbului „a asculta” care aduce aminte de scena cu Maria cea care „așezată la picioarele lui Isus, asculta cuvântul său” (Lc 10,39); sau referința la mulțimile care „au venit ca să îl asculte pe Isus și pentru a fi vindecați de bolile lor” (Lc 6,18).

Milostivirii Tatălui i se opune atitudinea fiului mai mare care nu îl acceptă pe fratele său. Aici s-ar înscrie atitudinea cărturarilor și fariseilor care murmurau pentru că Isus îi primea pe păcătoși și stătea la masă cu ei. Murmurul lor îi împiedică să asculte Cuvântul. Sugestiv este și contrastul dintre cei doi frați. Cel mic recunoaște mizeria și vina sa, se întoarce la casa Tatălui și cere iertare, fiind nedemn să se numească fiu. Cel mare arată o atitudine de nerecunoștință. Peste toate, rămâne fața unui Tată milostiv care invită la convertire.

3. Meditatio: meditează care este mesajul textului pentru tine şi împărtăşeşte cu alţii rodul meditaţiei.

  • Ce fel de imagine despre Dumnezeu am eu?
  • Mă consider mai drept decât alții?
  • Ascult și meditez cuvântul lui Dumnezeu?

4. Oratio et contemplatio: Roagă-te, cerându-i lui Dumnezeu harul convertirii (Ps 50), şi contemplă viaţa ta cu ochii lui Dumnezeu.

5. Actio: păstrează în inimă mesajul pe care l-ai primit şi ia decizii conforme cu acest cuvânt.

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.