Categorii

Duminica a III-a din Timpul de peste an – Ciclul C – Lectio divina

Duminica-II-TPA-C-lectioPREGĂTIRE SPIRITUALĂ

Vino la mine, Duhule Sfânt, Duh al înţelepciunii:

dă-mi privire şi auz interior

pentru ca să nu fiu ataşat de lucrurile materiale,

ci să caut mereu realităţile Duhului.

Vino la mine, Duhule Sfânt, Duh al iubirii:

fă ca inima mea să fie mereu capabilă de mai multă caritate.

Vino la mine, Duhule Sfânt, Duh al adevărului:

dă-mi să ajung la cunoaşterea adevărului în toată plinătatea sa.

Vino la mine, Duhule Sfânt, apă vie care ţâşneşte spre viaţa veşnică:

dă-mi harul de a ajunge să contemplu

faţa milostivirii, pe Isus Cristos,

în bucuria şi în viaţa fără de sfârşit.

 

TEXTUL BIBLIC: Luca 1,1-4;4,14-21

Deoarece mulţi au încercat să alcătuiască o istorisire a faptelor care s-au împlinit printre noi, 2 aşa cum ni le-au transmis cei care de la început au fost martori oculari şi au devenit slujitori ai cuvântului, 3 după ce am cercetat toate de la început cu grijă, m-am gândit să ţi le scriu şi eu în mod sistematic, preabunule Teofil, 4 ca să te convingi de temeinicia învăţăturilor pe care le-ai primit.

4,14 Isus s-a întors în Galileea cu puterea Duhului şi faima lui s-a răspândit în toate împrejurimile. 15 Iar el învăţa în sinagogile lor şi era glorificat de toţi. 16 A venit la Nazaret, unde fusese crescut, şi a intrat în sinagogă, după obiceiul lui, în zi de sâmbătă, şi s-a ridicat ca să citească. 17 I s-a dat Cartea profetului Isaia şi, deschizând cartea, a găsit locul în care era scris:

18 Duhul Domnului este asupra mea: pentru aceasta m-a uns să duc săracilor vestea cea bună; m-a trimis să proclam celor captivi eliberarea şi celor orbi recăpătarea vederii, să redau libertatea celor asupriţi; 19 să vestesc un an de bunăvoinţă al Domnului.

20 Apoi, închizând cartea, şi dând-o înapoi slujitorului, s-a aşezat. Ochii tuturor din sinagogă erau aţintiţi spre el. 21 A început apoi să le vorbească:

– Astăzi s-a împlinit Scriptura aceasta pe care aţi ascultat-o cu urechile voastre.

 

1. LECTURA: Ce spune textul?

Magister Leonardo Mongui Casas

Câteva întrebări pentru a te ajuta la o lectură atentă…

Ce au făcut martorii oculari ai vieţii lui Isus? Cui îi vorbeşte evanghelistul Luca? Pentru ce evanghelistul Luca investighează totul? De cine era plin Isus când s-a întors în Galileea? Ce carte a citit Isus în sinagoga din Nazaret? Care a fost fraza pe care Isus a spus-o după ce a citit?

Câteva piste pentru a înţelege textul

Evanghelia din această duminică are două părţi: prima, prologul (1,1-4), unde noi ne vom opri pentru a cunoaşte ceva despre Evanghelia care ne va însoţi în timpul acestui ciclu C, şi a doua, începutul activităţii lui Isus, graţie prezenţei Duhului asupra Lui (4,14-21).

În prolog, autorii epocii prezintă elementele principale ale lucrării lor:

Intenţia: Pentru autor este clar că Evanghelia sa nu este prima care a fost scrisă, iar conţinutul său nu este o istorie obişnuită, ci Istoria Mântuirii, adică, a vedea tot ceea ce ni se întâmplă în cadrul planului lui Dumnezeu (v. 1). În afară de asta, acest prolog adnotează grija avută pentru construcţia literară a Evangheliei, o operă ordonată, bine făcută şi mai ales în căutarea adevărului (v. 4).

Autorul: Expresia „ni le-au transmis…” (v. 2) arată clar că el nu este un discipol direct al lui Isus sau unul care a avut un contact direct cu Învăţătorul, motiv pentru care poate să fie un creştin din a doua generaţie de vreme ce spune că ceea ce ştie a primit de la martori oculari, lucru care ne ajută să situăm această Evanghelie aproximativ între anii 80 şi 90 d.C.

Destinatarii: Autorul Evangheliei şi al Faptelor Apostolilor îi scrie lui Teofil (v. 3) despre care nu ştim nimic, pentru că în mod normal se vorbeşte despre o referinţă simbolică la fiecare dintre ucenicii lui Cristos: se referă la tine sau la mine ca „prieten/i ai lui Dumnezeu” care este traducerea cuvântului teo-fil care provine din greacă.

Începuturile activităţii lui Isus în Evanghelia lui Luca (Lc 4,14-21), spre deosebire de ceilalţi evanghelişti, ne invită să descoperim primirea pe care o avea predica lui Isus în Galileea la unele persoane, datorită mesajului de speranţă. În Matei şi Marcu, emfaza se întâlneşte în întrebarea: „Cine este acesta?”; această Evanghelie explică asta în versetele care urmează după textul pe care-l medităm astăzi (v. 22-30), care sunt continuarea acestei relatări şi pe care le vom medita duminica viitoare.

În această manieră, prezenţa Duhului Sfânt asupra lui Isus (v. 14) funcţionează ca un fir conducător care leagă începutul activităţii sale cu botezul său, predica sa constantă în diferite locuri (v. 15) şi împlinirea profeţiei lui Isaia 61 (v. 18-21), care este una dintre primele confirmări directe ale lui Isus ca Mesia cel aşteptat. Misiunea şi vocaţia lui Isus nu este ceva nou, ci o dovadă în plus a fidelităţii lui Dumnezeu faţă de promisiunile făcute poporului său prin intermediul profeţilor. Astfel, Isus însuşi ne prezintă importanţa relaţiei dintre Cuvântul lui Dumnezeu şi prezenţa Duhului Sfânt.

Venirea lui Isus în mijlocul nostru are un obiectiv clar: să umple lumea cu iubirea lui Dumnezeu şi să dea speranţă, cu o predilecţie specială faţă de cei mai nevoiaşi: cei săraci, cei închişi, cei orbi şi cei asupriţi. Adică, „iubirea lui Dumnezeu” se află în aceia pe care restul omenirii în mod normal îi rebutează. Noi credincioşii suntem chemaţi să ţinem privirea „îndreptată spre El” (cf. v. 20), la fel ca aceia care ascultau predica sa.

 

2. MEDITAŢIA: Ce-mi spune Domnul în text?

În această Evanghelie descoperim rolul important pe care-l joacă Duhul Sfânt; El este inspiratorul operei lui Luca, evanghelistul care s-a angajat să descopere adevărul şi a ascultat mărturia celor care l-au cunoscut pe Isus pentru a face cunoscută această veste bună tuturor popoarelor. La fel, Isus, cel uns, Fiul lui Dumnezeu, în care locuieşte Duhul Sfânt, este impulsionat de El ca să împlinească misiunea de mântuire. Pentru aceasta, astăzi te invităm să intri într-o relaţie mai apropiată cu acest Duh care ne-a consacrat încă de la Botez, prin care am fost făcuţi fii ai lui Dumnezeu şi care ne conduce să realizăm aceleaşi lucruri ca Isus: „să ducem săracilor vestea cea bună; să proclamăm celor captivi eliberarea şi celor orbi recăpătarea vederii, să redăm libertatea celor asupriţi; să vestim un an de bunăvoinţă al Domnului”.

Sfântul Ioan Paul al II-lea ne spune: „Trupul mistic al lui Cristos, Biserica sa, în drumul prin timpuri este împinsă de suflul aceluiaşi Duh. Biserica luminează istoria cu focul arzător al Cuvântului lui Dumnezeu şi purifică inimile umane cu apa care ţâşneşte din ea (cf. Ez 36,25). Astfel ea devine «poporul unit în virtutea comuniunii Tatălui, a Fiului şi a Duhului Sfânt» (Ciprian, De Dom. Orat., 23).

În această comuniune cu Dumnezeul Unul şi Întreit, fiecare botezat are posibilitatea de a trăi sub «legea Duhului care dă viaţă în Cristos Isus» (Rom 8,2). Condus de Duhul, creştinul intră în «spaţiul spiritual» în care se desfăşoară dialogul cu Dumnezeu. Întrebările pe care omul şi le pune sunt într-adevăr întrebările pe care însuşi Dumnezeu le trezeşte în sufletul său: De unde vin? Cine sunt eu? Unde trebuie să merg?

Iubiţi fraţi şi surori! Voi sunteţi interlocutorii lui Dumnezeu! De când aţi aderat la Cristos prin Botez, Dumnezeu v-a adoptat în Cristos ca fii ai săi şi fiice ale sale. Fiţi conştienţi de înalta voastră demnitate! Nu irosiţi acest mare privilegiu! Dumnezeu are un proiect specific pentru fiecare dintre voi. Ochii săi se apleacă afectuos asupra fiecăruia. El îi ascultă mereu pe toţi. Ca un tată grijuliu şi sensibil, El este aproape de voi. Vă dăruieşte ceea ce vă este necesar pentru viaţa nouă: pe Duhul său Sfânt.

Să continuăm meditaţia noastră cu aceste întrebări:

Acelaşi Duh care l-a uns pe Isus te-a uns şi pe tine la Botez. Ce sentimente produce în inima ta această afirmaţie? Care este misiunea pe care Dumnezeu îţi cere ca s-o îndeplineşti astăzi şi pe care Duhul Sfânt ţi-o inspiră? Cum alimentezi relaţia ta cu Duhul Sfânt?

 

3. RUGĂCIUNEA: Ce-i răspund Domnului care îmi vorbeşte în text?

La vântul Duhului tău,

care l-a copleşit pe Isus

şi l-a umplut de forţă şi duioşie

pentru a anunţa Vestea Bună săracilor,

noi ne expunem, Doamne.

La vântul Duhului tău,

care suflă unde vrea, liber şi eliberator,

învingător al legii, al păcatului şi al morţii,

şi suflet şi respiraţie a Împărăţiei tale,

noi ne supunem, Doamne.

 

4. CONTEMPLAŢIA: Cum îmi însuşesc în viaţă învăţăturile din text?

Duhul Domnului m-a uns pentru ca

„să duc săracilor vestea cea bună;

să proclam celor captivi eliberarea şi celor orbi recăpătarea vederii,

să redau libertatea celor asupriţi;

să vestesc un an de bunăvoinţă al Domnului”.

 

5. ACŢIUNEA: La ce mă angajez pentru a concretiza schimbarea?

Revizuieşte-ţi viaţa în lumina misiunii lui Isus şi cere-i Duhul Sfânt puterea de a o împlini.

„Pentru a tinde la perfecţiune trebuie să ne îmbrăcăm cu Duhul lui Isus Cristos”

Sfântul Vincenţiu de Paul

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.