Categorii

Duminica a III-a din Timpul de peste An – Ciclul B – Lectio divina

PREGĂTIRE SPIRITUALĂ 

Vino, Duhule Sfânt, luminează mintea mea,

deschide inima mea, ia mâinile mele,

pentru ca să înţeleg mesajul Cuvântului,

pentru ca să simt profunzimea iubirii divine,

pentru ca să merg deschizând mâinile mele

spre cei care au nevoie de milostivire şi iubire.

Amin. 

 

TEXTUL BIBLIC: Marcu 1,14-20

14 După ce Ioan a fost închis, Isus a venit în Galileea, predicând evanghelia lui Dumnezeu 15 și spunând: „S-a împlinit timpul și s-a apropiat împărăția lui Dumnezeu! Convertiți-vă și credeți în evanghelie”.

16 Trecând pe lângă Marea Galileii, i-a văzut pe Simon și pe Andrei, fratele lui Simon, aruncând năvodul în mare, căci erau pescari. 17 Isus le-a spus:

– Veniți după mine și vă voi face să deveniți pescari de oameni.

18 Lăsând îndată năvoadele, l-au urmat. 19 Și, mergând puțin [mai departe], i-a văzut pe Iacob, fiul lui Zebedeu, și pe Ioan, fratele lui, reparându-și năvoadele în barcă. 20 El i-a chemat îndată, iar ei, lăsându-l pe tatăl lor, Zebedeu, în barcă, împreună cu zilierii lui, s-au dus după el.

1 – LECTURA: Ce spune textul? 

Câteva întrebări pentru a te ajuta la o lectură atentă…

Unde a fost Isus după ce l-au aruncat în închisoare pe Ioan? La ce s-a Isus în Galileea? Cum trebuie să acceptăm evanghelia lui Dumnezeu? Prin ce loc trecea Isus? Pe cine a văzut? Cu ce se ocupau Simon şi fratele său Andrei? Ce trebuiau să facă Simon şi Andrei pentru ca Isus să-i facă pescari de oameni? Ce făceau Iacob şi fratele său Ioan? Cu cine erau?

Câteva consideraţii pentru o lectură rodnică…

Pr. Gabriel Mestre

În această duminică începem lectura mai mult sau mai puţin continuată a Evangheliei lui Marcu. Textul pe care-l medităm astăzi are două părţi diferenţiate însă legate între ele:

  • Începutul activităţii lui Isus: v. 14-15.
  • Chemarea primilor patru discipoli: v. 16-20.

În prima parte, în cele două rânduri când apare expresia „evanghelie” este termenul grec „euangelion”. Isus care este Evanghelia o vesteşte şi invită să credem în această „Veste bună” că Împărăţia este realmente aproape, este prezentă, vie şi activă în mijlocul poporului său. Pe de altă parte, este verbul a vesti: „kerusso” în greacă. Vine din aceeaşi rădăcină al termenului „kerygma” care înseamnă prima vestire a mântuirii. Aici se află esenţialul şi principalul la ceea ce se începe, de asemenea la ceea ce continuă în drumul credinţei. Este descoperirea bucuroasă a lui Isus care dă sens deplin vieţii fiinţei umane. Este faptul de a şti că El a murit şi a înviat pentru a ne răscumpăra, pentru a ne mântui şi a ne da viaţă din belşug. Aceasta este vestea bună a primei vestiri care nu trebuie uitată niciodată, care nu trebuie să fie niciodată întunecată de restul învăţăturilor din viaţa de credinţă. „Kerygma” este prima şi principala mereu, dă sens la eşafodajul credinţei noastre.

În a doua parte medităm chemarea primilor patru discipoli. Se evidenţiază modul cum Domnul cheamă la urmarea lui în mijlocul activităţilor zilnice. Erau pescari şi în mijlocul năvoadelor şi al bărcilor sunt chemaţi. Este semnificativă de asemenea promptitudinea răspunsului celor patru chemaţi.

Dintr-o perspectivă misionară este interesantă şi invitaţia pe care Isus o adresează în formă directă lui Simon şi Andrei şi, în formă indirectă, prin context, şi lui Iacob şi Ioan: „vă voi face pescari de oameni”. Este o frază enigmatică într-un aspect, clară în altul, care nu are paralele nici în literatura iudaică nici în cea greco-elenă contemporană şi nici anterior. Este posibil că discipolii în acest moment nu au înţeles în profunzime sensul invitaţiei, însă ea sintetizează foarte bine ceea ce se va exprima după aceea în formă mai clară în Mc 3,14-15 şi Mc 6,7-13. Pe de altă parte, aceeaşi acţiune revelatoare a lui Isus în fapte şi cuvinte în timp clarifica sensul misiunii evanghelizatoare.

2 – MEDITAŢIA: Ce-mi spune? Ce ne spune? 

Foarte sigur am avut oportunitatea de a vedea la televizor programul „Caza-Talentos” (= „Vânătoare de talente”). Un „vânător de talente” este o persoană care are ca ocupaţie căutarea şi găsirea tinerilor cu talente speciale pentru a-i chema şi a-i educa profesional în ceea ce îi face speciali.

Astăzi Isus este un astfel de „vânător de talente”. El ne priveşte, ştie care sunt aptitudinile noastre, puterile noastre şi ne cheamă să-l urmăm aşa cum suntem, conştient că avem şi slăbiciuni şi cunoscând în profunzime limitele noastre, pentru a face parte din grupul său de prieteni, pentru a ne educa „profesional” să fim fii ai lui Dumnezeu, pentru fi comunicatori ai Cuvântului său şi pentru a ne transforma în martori ai săi.

Deci, invitaţia pe care o avem astăzi este să spunem: „Da”, să-l urmăm, fără a conta frica noastră, tristeţea noastră, fără a privi înapoi. Trebuie să-l urmăm radical, aşa cum El şi-a dat viaţa pentru noi. Este aventura cea mai minunată pe care o putem avea, înseamnă să ne îmbarcăm pentru o mare călătorie, în care ne vom simţi iubiţi, în care niciodată nu ne vom simţi singuri.

Însă pentru a accepta această misiune devin necesare şi o serie de condiţii de care trebuie să ţinem cont. În primul rând, făcându-ne bagajul, trebuie să lăsăm multe lucruri nenecesare, cum ar fi teama şi lipsa de încredere, pentru a da spaţiu curajului, umilinţei şi ascultării.

Merită să spunem că Isus te cheamă astăzi, acum. Acesta nu este timp de aşteptat, ci de a-l urma, acum este momentul. Caută în inima ta, acolo vei găsi cum trebuie să-l urmezi. Pe El, care ne aşteaptă şi ne cheamă cu iubire să fim discipolii şi misionarii săi.

Acum să ne întrebăm:

Mă simt chemat de Isus? Vreodată, din teamă sau lipsă de încredere, i-am spus „nu”? Sunt conştient de harurile pe care mi le-a dat Dumnezeu? Sunt dispus să las toate pentru a accepta chemarea sa? Cum am pregătit „bagajul” meu de călătorie? Îmi este clar cum să-l urmez pe Isus?

3 – RUGĂCIUNEA: Ce-i spun? Ce-i spunem?

Tu ai venit la ţărm,

nu ai căutat înţelepţi nici bogaţi,

ceri doar ca eu să te urmez.

Tu ai nevoie de mâinile mele,

de oboseala mea ca alţii să se odihnească,

iubire care să continue să iubească.

Tu ştii bine ceea ce am,

în barca mea nu este aur nici săbii,

numai năvoade şi munca mea.

Tu, pescar din alte mări,

nelinişte veşnică a sufletelor care aşteaptă,

prieteni bun, care aşa mă chemi.

Doamne, m-ai privit în ochi,

zâmbind ai spus numele meu,

în nisip am lăsat barca mea,

împreună cu tine voi căuta cealaltă mare.

4 – CONTEMPLAŢIA: Cum interiorizez mesajul? Cum interiorizăm mesajul?

Mulţumesc, Doamne, pentru că mă chemi!

Vreau să te urmez unde vrei să mă duci pentru a fi mereu prietenul tău.

5 – ACŢIUNEA: La ce mă angajez? La ce ne angajăm? 

Pe parcursul săptămânii voi vorbi cu cinci persoane diferite despre chemarea pe care mi-a adresat-o Isus şi le voi invita să-l urmeze şi ele.

„Dragi tineri, nu vă fie frică de Cristos! El nu ia nimic şi dăruieşte totul”.

Papa Benedict al XVI-lea

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.