Categorii

Duminica a II-a Timpul de Peste An, Ciclul C – Lectio divina

Duminica-II-TPA-lectioPREGĂTIRE SPIRITUALĂ

Vino la mine, Duhule Sfânt, Duh al înţelepciunii:

dă-mi privire şi auz interior

pentru ca să nu fiu ataşat de lucrurile materiale,

ci să caut mereu realităţile Duhului.

Vino la mine, Duhule Sfânt, Duh al iubirii:

fă ca inima mea să fie mereu capabilă de mai multă caritate.

Vino la mine, Duhule Sfânt, Duh al adevărului:

dă-mi să ajung la cunoaşterea adevărului în toată plinătatea sa.

Vino la mine, Duhule Sfânt, apă vie care ţâşneşte spre viaţa veşnică:

dă-mi harul de a ajunge să contemplu

faţa milostivirii, pe Isus Cristos,

în bucuria şi în viaţa fără de sfârşit.

 

TEXTUL BIBLIC: Ioan 2,1-11

În acel timp, s-a făcut o nuntă în Cana Galileii şi mama lui Isus era acolo. 2 A fost chemat şi Isus cu discipolii lui. 3 Lipsind la un moment dat vinul, mama lui Isus i-a zis:

– Nu mai au vin.

4 Dar Isus i-a spus:

– Ce ne priveşte pe mine şi pe tine, femeie; încă nu a venit ceasul meu.

5 Mama lui Isus le-a spus slujitorilor:

– Faceţi tot ce vă va spune.

6 Erau acolo şase vase de piatră puse pentru purificarea iudeilor, fiecare de două sau trei măsuri. 7 Isus le-a zis:

– Umpleţi vasele cu apă!

Iar ei le-au umplut până sus. 8 Atunci le-a zis:

– Scoateţi acum şi duceţi stolnicului nunţii!

Ei i-au dus. 9 Când a gustat stolnicul apa devenită vin – şi el nu ştia de unde este, dar slujitorii care o aduseseră ştiau – stolnicul l-a chemat pe mire 10 şi i-a spus:

– Orice om pune mai întâi vinul cel mai bun, iar când s-au îmbătat, pe cel mai slab. Tu ai ţinut vinul bun până acum!

11 Aceasta a făcut-o Isus ca început al semnelor, în Cana Galileii. Şi-a arătat gloria, iar discipolii lui au crezut în el.

 

1. LECTURA: Ce spune textul?

Magister Leonardo Mongui Casas

Câteva întrebări pentru a te ajuta la o lectură atentă…

Ce s-a întâmplat în Cana Galileii? Cine au fost invitaţi? Ce răspunde Isus când Maria îi spune că nu mai au vin? Care este indicaţia pe care o dă Maria servitorilor? Ce face Isus cu apa din vase? Ce a făcut şi ce a spus stolnicul?

 

Câteva piste pentru a înţelege textul

Pentru a înţelege importanţa evangheliei care ne relatează nunta din Cana este necesar să ne imaginăm ca invitaţi care asistă pentru prima dată la o nuntă ebraică în perioada lui Isus.

În primul rând, chiar dacă acum ni se pare foarte straniu, la nunţile din acea vreme trebuia să fie pregătită o celebrare de o săptămână, motiv pentru care, pregătirile implicau mari eforturi. Un alt element deosebit era că numai bărbatul putea să participe la actele publice, cum este cazul căsătoriei; prin urmare, prezenţa femeilor, în special a rudelor şi prietenelor, ca în cazul Mariei, era legată de servirea invitaţilor. Asta ne ajută să înţelegem pentru ce Maria este interesată de incidentul pe care îl aveau.

Vinul era important nu numai pentru veselia pe care o reprezenta (Sir 10,19), ci era parte dintre elementele esenţiale ale vieţii zilnice a poporului şi reprezintă binecuvântarea lui Dumnezeu asupra unui loc (Gen 27,28). De aceea, dacă la o celebrare lipsea vinul nu erau puţine comentariile invitaţilor faţă de miri, faţă de părinţii lor, faţă de pregătirea sărbătorii şi, poate şi faţă de viitorul lor, de vreme ce vedeau asta ca o greşeală neonorabilă şi nu cea mai bună prevestire pentru ceea ce trebuia să trăiască perechea.

La fel, putem lua în considerare elementele care au făcut posibilă minunea: apa, care în tradiţia iudaică are o relaţie strânsă cu viaţa; şi vasele de piatră, care erau folosite pentru ca persoanele să-şi poată spăla mâinile şi să se cureţe înainte de a mânca. Astfel că nu era în mod necesar cea mai bună apă pentru consum. Pe de altă parte, putem evidenţia că vinul care rezultă din minune nu este numai ceea ce se cerea pentru a continua sărbătoarea, ci este „vinul mai bun” (v. 10). „Semnele” lui Isus nu sunt numai frapante, ci, de vreme ce toate câte provin de la Dumnezeu, sunt extraordinare.

Acum să ne concentrăm asupra atitudinilor celor două personaje principale:

Maria: Ea se arată deschisă la slujire, este caracteristica sa naturală, ea este mereu atentă la necesităţile tuturor (de exemplu vizita la verişoara sa Elisabeta – Lc 1,39-56). În această parte a evangheliei o vedem atentă faţă de miri, făcând ceea ce poate şi invitându-l discret pe Isus să fie şi el în slujba acestor noi soţi („Nu mai au vin” – In 2,3). În sfârşit, putem observa încrederea Mariei transmisă servitorilor cu privire la puterea Învăţătorului: „Faceţi tot ce vă va spune” (v. 5); în acest caz putem afirma că graţie intervenţiei Mariei are loc minunea.

Isus: Atrag atenţia expresiile „femeie” şi „încă nu a venit ceasul meu” din versetul 4. Isus foloseşte cuvântul „femeie” în diferite momente (19, 26), această expresie din punct de vedere biblic ne aminteşte în mod normal de Eva. Pe de altă parte, preocuparea lui Isus cu privire la „ceas” este foarte relaţionată cu stilul evanghelistului care evidenţiază momentul pătimirii şi morţii lui Isus. În sfârşit, merită de evidenţiat atitudinea de umilinţă a Domnului pentru a face să fie primită grija mamei sale Maria şi pentru a se pune în slujba acestei noi căsnicii.

Minunea: Isus implică pe alţii în această faptă minunată: porunceşte servitorilor să facă nişte pregătiri şi apoi le indică faptul că vinul trebuie să fie încercat de „stolnic” (v. 6-7).

 

2. MEDITAŢIA: Ce-mi spune Domnul în text?

Evanghelia prezintă o relatare din care am putea lua fiecare detaliu pentru meditaţia noastră. Astăzi, să ne oprim asupra faptului că a fost o sărbătoare momentul în care Isus a făcut prima sa minune şi, în afară de asta, prin mijlocirea mamei sale. Într-o sărbătoare nu poate să lipsească vinul şi nici fericirea. Maria ne invită, cu sensibilitatea sa maternă, să ne apropiem de persoane şi să percepem necesităţile lor, pentru ca sărbătoarea vieţii să nu se termine niciodată. Chiar dacă ne aflăm într-un moment bucuros preocupările rămân în adâncul inimilor noastre. Să cerem Mariei ca să ne înveţe să avem atitudine de milostivire dând calm pentru noi şi slujindu-i pe ceilalţi în necazurile lor.

Sfântul Ioan Paul al II-lea ne face reflecţia sa:

„Spre norocul lor, cu ei «era mama lui Isus» şi prin urmare «a fost invitat şi Isus la nuntă» (cf. In 2,1-2); care, solicitat de Mamă, a schimbat în mod miraculos apa în vin: ospăţul a putut continua cu veselie şi mirele a fost felicitat de stolnic (cf. In 2,9-10), uimit de calitatea ultimului vin servit.

Iată, preaiubiţi fraţi şi surori, ospăţul din Cana ne vorbeşte despre un alt ospăţ: cel al vieţii, la care cu toţii dorim să ne aşezăm pentru a gusta un pic de bucurie. Inima umană este făcută pentru bucurie şi nu trebuie să ne uimim dacă spre această ţintă se îndreaptă fiecare. Din păcate, realitatea supune în schimb atâtea persoane la experienţa durerii, adesea chinuitoare: boli, doliu, nenorociri, dezmoşteniri, singurătate, torturi fizice, nelinişti morale, un evantai de «cazuri umane» concrete, fiecare având un nume, o faţă, o istorie.

Aceste persoane, dacă sunt însufleţite de credinţă, ştiu că aici, ca la Cana, „este Mama lui Isus”: şi unde este ea, nu poate să lipsească Fiul ei. Aceasta este certitudinea care ne stimulează…”.

Să continuăm meditaţia noastră cu aceste întrebări:

Îi invit pe Isus şi pe Maria la sărbătoarea vieţii mele? Ce lucruri mă împiedică să văd necesităţile celorlalţi? Fac rugăciune, cerând de la Dumnezeu pentru necesităţile localităţii mele, ale vecinilor mei, ale colegilor mei? Am credinţa Mariei şi îi prezint Domnului necesităţile altora în rugăciune?

 

3. RUGĂCIUNEA: Ce-i răspund Domnului care îmi vorbeşte în text?

Când viaţa este o nuntă tristă

la care se termină vinul:

acolo eşti tu, Marie.

Pentru ca totul să se transforme în sărbătoare,

tu ni-l aduci pe Fiul tău:

acolo eşti tu, Marie.

 

Ajută-ne să fim vin mai bun,

ca apa şi tristeţea să se schimbe în cântare.

Marie,

tu ne ajuţi să simţim bucuria ta.

Puterea lui Dumnezeu este iubirea care te conduce,

şi acum vrem să împărtăşim.

 

4. CONTEMPLAŢIA: Cum îmi însuşesc în viaţă învăţăturile din text?

Doamne, tu eşti vinul care înveseleşte viaţa noastră

 

5. ACŢIUNEA: La ce mă angajez pentru a concretiza schimbarea?

Observ în casa mea câteva necesităţi sau preocupări ale celor care trăiesc cu mine şi mă rog pentru ele.

„Cel mai bun dintre vinuri este în speranţă,

urmează să vină pentru fiecare persoană care riscă iubirea”.

Papa Francisc

 

**** un alt text ***

I.    Invocă-l pe Duhul Sfânt

Doamne Isuse, trimite Duhul tău asupra noastră pentru ca să putem citi Scriptura precum ai citit-o şi explicat-o ucenicilor pe drumul spre Emaus. Creează în noi tăcerea pentru a-ţi asculta glasul în creaţie şi în Scriptură, în evenimente şi în persoane, mai ales în cei săraci şi suferinzi. Cuvântul tău să ne ajute să experimentăm, asemenea ucenicilor de la Emaus, puterea învierii Tale şi să dăm mărturie că Tu eşti viu în mijlocul nostru. Amin.

 II. Lectio:

  • Citeşte cu atenţie Cuvântul lui Dumnezeu – Ioan 2,1-11

În acel timp, s-a făcut o nuntă în Cana Galileii şi mama lui Isus era acolo. 2 A fost chemat şi Isus cu discipolii lui. 3 Lipsind la un moment dat vinul, mama lui Isus i-a zis: „Nu mai au vin”. 4 Dar Isus i-a spus: „Ce ne priveşte pe mine şi pe tine, femeie; încă nu a venit ceasul meu”. 5 Mama lui Isus le-a spus slujitorilor: „Faceţi tot ce vă va spune”. 6 Erau acolo şase vase de piatră puse pentru purificarea iudeilor, fiecare de două sau trei măsuri. 7 Isus le-a zis: „Umpleţi vasele cu apă!” Iar ei le-au umplut până sus. 8 Atunci le-a zis: „Scoateţi acum şi duceţi stolnicului nunţii!” Ei i-au dus. 9 Când a gustat stolnicul apa devenită vin – şi el nu ştia de unde este, dar slujitorii care o aduseseră ştiau – stolnicul l-a chemat pe mire 10 şi i-a spus: „Orice om pune mai întâi vinul cel mai bun, iar când s-au îmbătat, pe cel mai slab. Tu ai ţinut vinul bun până acum!” 11 Aceasta a făcut-o Isus ca început al semnelor, în Cana Galileii. Şi-a arătat gloria, iar discipolii lui au crezut în el.

  • Caută să înţelegi ce spune textul:

Contextul: Textul evanghelic al duminicii a 2-a din timpul de peste an este luat în toate cele trei cicluri liturgice din Evanghelia dupa Ioan. Anul C prevede textul ce relatează prima minune înfăptuită de Isus la nunta din Cana Galileiei, unde Domnul şi-a arătat gloria iar ucenicii au crezut în El. Teologia simbolica a celei de-a patra evanghelii conţine şapte semne (minuni) înfăptuite de Cristos , toate fiind o prefigurare a celui de-al optulea semn minunat, Învierea celui Răstignit. Semnul de la Cana este redactat într-o forma dialogică şi poate fi împărţit in trei fragmente, cu o introducere (vv. 1-2) şi o concluzie (v.11) de mare importanţă teologică.

  • Introducerea (vv. 1-2) – pentru poporul ebraic nunta era un eveniment celebrat cu mare solemnitate, durata sărbătorii ajungând şi la o săptămână (Gen 29,27). Nunta este în acelaşi timp unul dintre simbolurile alianţei dintre Dumnezeu şi poporul său (Os 2,21-22). La nunta din Cana Galileiei, un sătuc aproape de Nazaret, a fost invitată mama lui Isus, care conform apocrifilor era mătuşa mirelui, dar şi Isus cu ucenicii. Maria, mama lui Isus apare în evanghelia lui Ioan doar aici şi la picioarele crucii, acolo unde Isus îşi va manifesta pe deplin gloria.
  • I parte: dialogul dintre Maria si Isus (vv. 3-5). Maria îi prezintă situaţia creată de lipsa vinului, o împrejurare ce îi umilea pe cei doi miri. Observaţia sa este ocazia ce provoacă realizarea semnului de către Isus. Răspunsul Domnului cuprinde o expresie semitică (Jud 11,12; 2Sam 16,10; 1Rg 17,18; Mc 1,24; Lc 4,34) ce poate să însemne o clarificare raportului dintre partenerii unei alianţe (“a fost a fost vreodată vreo neînţelgere între mine şi tine?”), precum şi expresia specifică ioanină “ceasul meu”, ce indică clipa morţii sale pe cruce şi a întoarcerii sale la Tatăl. Maria se încredinţează complet voinţei Fiului său şi le spune slujitorilor să fie disponibili să facă tot ceea Isus le va spune.
  • a II-a parte: Isus şi slujitorii (vv. 6-8). Vasele de 80 sau 120 de litri erau golite de apa care a fost folosită pentru purificare înainte de masă; ele sunt simbolul vechii alianţe care aşteaptă să fie umplută de vinul mesianic. De aceea Isus porunceşte să fie umplute arătând printr-un semn trecerea de la legea lui Moise la harul şi adevărul aduse din plin de către Cristos.
  • a III-a parte: Descoperirea “semnului” de către stolnic (vv. 9-10). Stolnicul este cel de-al treilea personaj care ia cuvântul pentru a scoate în evidenţă noutatea şi bunătatea vinului oferit de către adevăratul Mire, Cristos. El ne invită la banchetul mesianic (Is 55,1-11) şi ne oferă vinul bun/frumos al iubirii sale.
  • Concluzie (v.11): comentariul teologic al autorului care arată cum darul nunţii mesianice dintre Dumnezeu şi umanitate reprezintă începutul (primul) semnelor lui Isus, începutul manifestării gloriei sale, precum şi începutul credinţei ucenicilor.

 III. Meditatio: meditează care este mesajul textului pentru tine şi împărtăşeşte cu alţii rodul meditaţiei.

Întrebări care ne pot ajuta pentru împărtăşire:

– Ce cuvânt, expresie sau atitudine te-a impresionat mai mult? De ce?

– Cum transformă Domnul „apa” din viaţa mea în „vinul cel nou” al harului?

IV. Oratio et contemplatio: Roagă-te, cerându-i lui Dumnezeu harul venirii lui Isus, şi contemplă viaţa ta cu ochii lui Dumnezeu.

V. Actio: păstrează în inimă mesajul pe care l-ai primit şi ia decizii conforme cu acest cuvânt.

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.