Categorii

Discurs adresat participanţilor la conferinţa „Tackling violence committed in the name of religion” (2 februarie 2018)

Dragi prieteni,

Vă adresez bun-venit şi vă mulţumesc pentru prezenţa voastră. Este foarte semnificativ că responsabilii politici şi conducătorii religioşi se întâlnesc şi discută între ei despre modul de a contrasta violenţa comisă în numele religiei.

Aş vrea să amintesc ceea ce am avut ocazia de a spune în diferite circumstanţe, îndeosebi cu ocazia călătoriei mele în Egipt: „Dumnezeu, iubitor al vieţii, nu încetează să-l iubească pe om şi pentru aceasta îl îndeamnă să contrasteze calea violenţei, drept condiţie fundamentală a oricărei alianţe pe pământ. Sunt chemate să realizeze acest imperativ, înainte de toate şi astăzi în mod deosebit, religiile pentru că, în timp ce ne aflăm în necesitatea urgentă de Absolut, nu se poate face abstracţie de excluderea oricărei absolutizări care justifică forme de violenţă. De fapt, violenţa este negarea oricărei religiozităţi autentice. Suntem ţinuţi să denunţăm încălcările împotriva demnităţii umane şi împotriva drepturilor umane, să aducem la lumină tentativele de a justifica orice formă de ură în numele religiei şi să le condamnăm ca falsificare idolatrică a lui Dumnezeu” (Discurs la Conferinţa Internaţională pentru Pace, Al-Azhar Conference Center, Cairo, 28 aprilie 2017).

Violenţa propagată şi făcută în numele religiei nu poate decât să atragă discreditare faţă de religia însăşi; ca atare, ar trebui să fie condamnată de toţi şi, cu specială convingere, de omul autentic religios, care ştie că Dumnezeu este numai bunătate, iubire, compasiune şi că în El nu poate să existe spaţiu pentru ură, supărare şi răzbunare. Persoana religioasă ştie că una dintre cele mai mari blasfemii este de a-l chema pe Dumnezeu ca garant al propriilor păcate şi delicte, de a-l chema să justifice omuciderea, măcelul, reducerea la sclavie, exploatarea în orice formă a sa, oprimarea şi persecuţia de persoane şi de populaţii întregi.

Persoana religioasă ştie că Dumnezeu este Sfântul şi că nimeni nu poate pretinde să apeleze la numele său pentru a săvârşi răul. Fiecare lider religios este chemat să demaşte orice tentativă de a-l manipula pe Dumnezeu pentru scopuri care n-au nimic de-a face cu El şi cu gloria sa. Trebuie arătat, fără încetare, că fiecare viaţă umană are în ea însăşi caracter sacru, merită respect, consideraţie, compasiune, solidaritate, făcând abstracţie de etnie, de religie, de cultură, de orientarea ideologică sau politică.

Apartenenţa la o religie determinată nu dă nicio demnitate sau drepturi suplimentare celui care aderă la ea, aşa cum non-apartenenţa nu-i ia şi nici nu diminuează acestea.

De aceea trebuie să se angajeze împreună, lideri politici şi responsabili religioşi, profesori şi lucrători din educaţie, din formare şi din informaţie, pentru a-l avertiza pe oricine care este tentat de forme perverse de religiozitate deformată, că ele nu au nimic de-a face cu mărturia unei religii demne de acest nume.

Asta va ajuta pe cei care cu bunăvoinţă îl caută pe Dumnezeu ca să-l întâlnească într-adevăr, să-l întâlnească pe Cel care eliberează de frică, de ură şi de violenţă, care doreşte să se folosească de creativitatea şi de energiile fiecăruia pentru a răspândi planul său de iubire şi de pace adresat tuturor.

Stimaţi domni şi doamne, exprim din nou aprecierea mea faţă de voinţa voastră de reflecţie şi de dialog despre o temă aşa de dramatic importantă şi pentru că astfel aţi dat o contribuţie calificată la creşterea culturii păcii întemeiate mereu pe adevăr şi pe iubire. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe voi şi lucrarea voastră. Mulţumesc.

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.