Categorii

Delegaţie rusă ortodoxă la papa Francisc. Creştinii sunt semn de unitate şi artizani ai păcii

Lumea este însetată de pace şi astăzi Bisericile sunt chemate să meargă împreună, să se recunoască surori în credinţă şi astfel să fie pretutindeni în lume semn de comuniune, artizane ale reconcilierii. Există sintonie deplină între liderii religioşi. Mai ales există conştiinţa că nu există alternativă la unitate: drumul dezbinării aduce numai războaie şi distrugere. S-a desfăşurat într-un climat de mare solemnitate audienţa privată pe care în această dimineaţă o delegaţie autoritară a Bisericii ortodoxe ruse, condusă de mitropolitul Hilarion de Volokolamsk, şef al Departamentului pentru Relaţii Externe al Patriarhiei de Moscova, a avut-o cu papa Francisc. Audienţa s-a ţinut în mica sală din Vatican adiacentă la aula „Paul al VI-lea”, înainte de audienţa de miercuri şi la sfârşitul unei „întâlniri de lucru şi de fraternitate”, care s-a desfăşurat la Roma de la 28 la 30 mai, la sediul Conferinţei Episcopale Italiene, în cadrul unui dialog dintre Biserica ortodoxă rusă şi Biserica catolică din Italia, demarat anul trecut la Moscova şi care a pus în centru marele patrimoniu al culturii creştine.

„În lume, care trece printr-o perioadă de diviziuni dramatice, nu se poate subevalua rolul pacificator şi umanitar al Bisericilor”. În salutul său adresat papei Francisc, mitropolitul Hilarion a subliniat importanţa „mărturiei comune a Bisericilor cu privire la valorile universale de pace, iubire, milostivire şi iertare” în contextul actual. Timp de secole Bisericile au fost divizate între ele şi astăzi rănile sunt profunde, înrădăcinate. Între aceste lumi rămase despărţite prea mult timp reiese însă o cale preţioasă de „vindecare” şi apropiere şi este cultura „cu limba sa universală”. Pelerinajele la relicve, venerarea sfinţilor „permit să se cunoască tradiţiile, istoria şi patrimoniul artistic al Bisericii şi al poporului dintr-o ţară sau din alta”. Şi „asta – a subliniat Hilarion – nu poate să nu favorizeze înţelegerea reciprocă, dialogul dintre ortodocşi şi catolici şi pacea internaţională şi interreligioasă”. S-a format în această „brazdă” şi pe urma mutării temporare în Rusia a unei părţi din relicvele sfântului Nicolae păstrate la Bari, decizia patriarhiei de Moscova de a întoarce darul şi de a duce în toamnă icoana Răstignitului, pictată de Dionisij, un elev al sfântului Andrei Rublev, şi de a expune în Sălile Braţului lui Carol cel Mare, în piaţa „Sfântul Petru”, douăzeci de icoane care provin din colecţia Galeriei Tretjakov.

„Suntem convinşi că într-o lume care ne-ar vrea divizaţi, creştinii pot să fie semn de unitate şi artizani ai păcii, chiar şi în diversitatea lor. Încurajaţi-ne, Sfinte Părinte, în această angajare”. Asta a spus cardinalul Gualtiero Bassetti, preşedinte al CEI, care în această dimineaţă a însoţit delegaţia rusă la papa Francisc. Şi cardinalul Bassetti a reafirmat dorinţa din partea Bisericii catolice italiene de a continua aceste întâlniri „aşa cum ne-a îndemnat cu atâta bunăvoinţă să facem Sanctitatea Sa patriarhul Kiril la Moscova anul trecut, pentru a îmbogăţi cunoaşterea noastră reciprocă”.

„Sfântul Părinte – a mai relatat după aceea cardinalul la agenţia SIR – a insistat mult asupra drumului parcurs împreună precum şi să nu fie concurenţă. Cine face bine un lucru, să continue s-o facă şi binele este pentru lauda lui Dumnezeu”. „Lumea este divizată şi îi cheamă pe creştini”, a adăugat cardinalul: „Este ca un deşert însetat de apă: a putea aduce această apă în Duhul iubirii, al unităţii dintre noi şi al înţelegerii este cea mai mare mărturie pe care o putem da lumii şi cel mai mare răspuns pe care creştinii pot să-l dea rugăciunii lui Isus «ut unum sint»”. Dar dacă Bisericile însă sunt divizate şi dialogul este lent, creştinii sunt uniţi în multe părţi ale lumii în numele unui „ecumenism al sângelui”. „Când te ucid din ură faţă de Cristos şi faţă de credinţa creştină – a spus Bassetti –, nu te întreabă dacă eşti catolic sau dacă eşti protestant, luteran, ortodox sau copt. Eşti al lui Cristos”.

De M. Chiara Biagioni

(După agenţia SIR, 30 mai 2018)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.