Categorii

Curaj pentru misiunea Bisericii. În Belarus adunarea plenară a Consiliului Conferinţelor Episcopale din Europa

Un „impuls curajos” pentru misiunea Bisericii, „în special în favoarea tinerilor, pentru a-i ajuta să descopere, în lumina credinţei, propria vocaţie în comunitatea creştină şi în societate”. Este ceea ce cere papa Francisc episcopilor reuniţi de astăzi, joi, şi până duminică la Minsk pentru reuniunea plenară a Consiliului Conferinţelor Episcopale din Europa (CCEE). În mesajul trimis participanţilor şi semnat de secretarul de stat, cardinalul Pietro Parolin, pontiful indică aşadar un drum precis prelaţilor angajaţi într-o întâlnire anul acest cu un gust deosebit, dat fiind locul în care se ţine. Un context inedit, dar desigur nu întâmplător.

Republica Belarus, în pofida anilor de ateism de stat, trăieşte o vivacitate religioasă deosebită. Mulţi, în timpurile Uniunii Sovietice, au fost botezaţi în secret şi n-au fost înregistraţi. Putând să redescopere în libertate rădăcinile lor spirituale, acum umplu bisericile din ţară, pline de tineri aşa cum nu se întâmplă în multe ţări occidentale. Belarus, confruntându-se în ultimii ani cu o conjunctură economică dificilă, încearcă să demareze un raport mai strâns cu Europa, întărită de o poziţie geografică şi politică ce o face o punte ideală spre Rusia şi spre lumea ortodoxă. Tinerii, în pofida acestor lucruri, nu emigrează. Sunt văzuţi aglomerând străzile din centrul oraşului Minsk. Şi cu toate că şomajul este în creştere, au un loc important în societate. Reprezintă, ca toate ultimele generaţii, speranţa într-un viitor fără ziduri care fixează diviziuni politice, economice sau spirituale. Şi pe care Europa, pradă a vechilor frici, o redescoperă. Aşadar nu este întâmplător că la deschiderea adunării plenare a CCEE a luat parte şi mitropolitul ortodox Pavel, exarh patriarhal al întregii Belarus, pentru a da mărturie despre raporturile mai mult decât bune dintre cele două comunităţi de credincioşi (aici 40% dintre căsătorii sunt mixte). De fapt, astăzi, unitatea dintre creştini este element de care nu se poate face abstracţie pentru viitorul întregului continent european. Cardinalul Angelo Bagnasco, preşedinte al CCEE, a subliniat asta cu insistenţă în cuvântarea citită la începutul lucrărilor: „La originea Europei – a spus el – nu găsim numai o dimensiune generic spirituală, ci specific creştină. Pentru acest motiv, Novalis – deja în 1799 – scria că «dacă Europa s-ar dezlipi total de Cristos, atunci ea ar înceta să existe»”. Auspiciul este ca instituţiile comunitare, şi toate popoarele europene, să conştientizeze asta: „Şi Uniunea Europeană se află la inima noastră a tuturor, păstori ai continentului. Şi către toţi cetăţenii de pe acest pământ – oricare ar fi rolul fiecăruia – ne adresăm cu respect şi convingere. Visul acestei uniuni ca «familie de popoare» şi «casă de naţiuni» este mereu actual, cu atât mai mult dacă privim lumea şi pe «giganţii vechi şi noi». Nu ne revine nouă – a continuat cardinalul – să facem calcule de tip economic şi comercial, dar este datoria noastră să amintim tuturor că Europa nu este un ansamblu pur geografic, nici numai un grup de popoare, ci este o misiune spirituală şi etică; nu este o organigramă ci este un corp viu, o comunitate de viaţă şi de destin”.

Adunarea plenară a CCEE dedică lucrărilor sale întocmai temelor despre tineri şi despre bătrânul continent. Aşadar, firul roşu este, în mod inevitabil, cel al speranţei: „Europa – a mai spus cardinalul Bagnasco – nu poate să fie deprimată, nesigură cu privire la sufletul său, îngreunată de amintiri tragice, aşa încât să vrea să şteargă trecutul său”. Şi misiunea creştinismului „este să redea speranţă” în faţa unui secularism din cauza căruia „în inima omului de astăzi locuieşte rătăcirea, dacă nu angoasa”. „Europa este sătulă de dezorientare, afirmă papa Francisc în mesajul adresat plenarei CCEE din 2014, şi istoria învaţă că dezorientarea, dacă este răspândită şi prelungită, poate duce departe”. Şi cu siguranţă nu pe un drum bun.

„Suntem profund de preocupaţi – a spus în salutul său iniţial şi arhiepiscopul de Minsk-Mohilev, Tadeusz Kondrusiewicz – faţă de situaţia morală din Europa, care trăieşte o criză profundă. Această criză care treptat începe să apară şi în Belarus şi trezeşte preocuparea noastră”. Totuşi, a explicat prelatul, şi în virtutea unei viziuni comune cu privire la unele teme, „situaţia interconfesională şi interreligioasă în ţara noastră este cu adevărat bună. Se lucrează împreună pentru a realiza diferite programe, înainte de toate cu Biserica ortodoxă, în domeniul apărării rădăcinilor creştine şi a moralităţii, a familiei, a vieţii, şi în domeniul carităţii. Săptămâna de rugăciunea pentru unitatea creştinilor la Minsk este celebrată împreună de catolici, ortodocşi şi protestanţi în catedrala noastră”, ca o demonstraţie ulterioară a existenţei de rădăcini unificatoare, deşi prea adesea sunt pierdute în amintire.

Înainte de deschiderea oficială a lucrărilor plenarei, episcopii l-au întâlnit pe preşedintele Republicii, Aleksander Lukashenko. Cardinalul Bagnasco a adresat preşedintelui un cuvânt de salut: „Suntem aici – a spus cardinalul – şi pentru a cunoaşte comunitatea locală şi a sărbători împreună cu ea aniversarea a 950 de ani de la prima menţionare a oraşului Minsk în cronicile primare, şi aniversarea a 500 de ani de la tipărirea Bibliei, prima carte care a fost tipărită în limba bielorusă. Departe de a fi evenimente care aparţin trecutului acestei naţiuni, cele două aniversări, în afară de a da mărturie despre înrădăcinarea profundă a creştinismului în această nobilă ţară, ne îndeamnă să reflectăm asupra binefacerilor pe care o justă colaborare între stat şi Biserică, respectuoasă faţă de autonomia ambelor realităţi, poate s-o aducă dezvoltării integrale a persoanei”. Cardinalul a afirmat că apreciază „munca şi dialogul pe care guvernul le promovează cu diferitele Biserici creştine din ţară. În această atmosferă de bună colaborare, suntem siguri că problema permiselor de şedere ale preoţilor străini şi cea a bunurilor Bisericii, ambele vitale pentru misiunea evanghelică, pot să fie rezolvate prin dialogul activ şi tempestiv al tuturor”.

În timpul întâlnirii cu preşedintele Lukashenko, cardinalul Gualtiero Bassetti, arhiepiscop de Perugia – Città della Pieve şi preşedinte al Conferinţei Episcopale Italiene (CEI), a amintit că „este nevoie de angajarea oamenilor de bunăvoinţă din toată lumea pentru a construi pacea pentru că pacea este un dar al lui Dumnezeu, dar trebuie construită de oameni. Religiile – a subliniat cardinalul – în măsura în care percep aspiraţia profundă care există în inima fiecărui om spre Dumnezeu şi spre iubire favorizează pacea”.

De Marco Bellizi

(După L’Osservatore Romano, 29 septembrie 2017)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.