Categorii

Audienţa Sfântului Părinte acordată Preafericirii Sale Theophilos al III-lea, patriarh greco-ortodox de Ierusalim (23 octombrie 2017)

Luni, 23 octombrie 2017, Sfântul Părinte Francisc l-a primit în audienţă pe Preafericirea Sa Theophilos al III-lea, patriarh greco-ortodox de Ierusalim, şi suita, în vizită la Roma de la 22 la 25 octombrie. Preafericirea Sa Theophilos al III-lea era însoţit de arhiepiscopul Aristarchos, şeful Secretariatului Patriarhiei, de arhidiaconul Markos, de dl. Rami Moghrabi şi de dl. Nader Elias Moghrabi. După aceea, Preafericirea Sa Theophilos al III-lea l-a întâlnit pe cardinalul Pietro Parolin, secretar de stat, şi pe E.S. Mons. Paul Gallagher, secretar pentru raporturile cu statele. În afară de asta, patriarhul şi suita sa au avut un colocviu cu cardinalul Kurt Koch, preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, şi cu cardinalul Jean-Louis Tauran, preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios. Publicăm în continuare discursul pe care papa l-a adresat celor prezenţi în cursul întâlnirii.

 

Preafericite,

Iubiţi fraţi,

Cu mare bucurie vă adresez bun-venit la Roma. Sunt bucuros să pot răsplăti, cu gratitudine şi afect fratern, primirea călduroasă pe care Preafericirea Voastră mi-a oferit-o în timpul vizitei mele la Ierusalim. Păstrez vie în amintire atenţia grijulie cu care dumneavoastră m-aţi însoţit pe mine şi pe patriarhul ecumenic Bartolomeu în bazilica ce păstrează locurile unde Domnul a fost răstignit şi înmormântat şi a înviat. Îmi amintesc cu emoţie rămânerea în rugăciune în capela Mormântului gol. În această privinţă reînnoiesc satisfacţia mea pentru restaurarea acestui loc preasfânt: nu numai că s-a salvgardat integritatea unui monument din trecut, ci s-a lucrat şi pentru ca să continue să răsune în viitor mărturia care provine din acel mormânt gol: „A înviat. Nu este aici. Iată locul unde l-au pus” (Mc 16,6). Mă bucur de faptul că patriarhia greco-ortodoxă din Ierusalim, patriarhia armeană şi custodia franciscană din Ţara Sfântă au lucrat împreună cu înţelegere optimă, ca şi pentru bazilica „Naşterii” din Betleem, tot aşa pentru a ajunge la această ţintă, şi mulţumesc mult Preafericirii Voastre pentru angajare.

Această întâlnire îmi oferă oportunitatea de a exprima din nou apropierea mea de toţi cei care suferă din cauza conflictelor care de decenii chinuiesc Ţara Sfântă. Incertitudinea situaţiei şi neînţelegerea dintre părţi continuă să provoace nesiguranţă, limitare a drepturilor fundamentale şi abandonarea propriei ţări din partea multora. Pentru aceasta invoc ajutorul lui Dumnezeu şi cer tuturor subiecţilor implicaţi să înmulţească eforturile pentru ca să se realizeze condiţiile unei păci stabile, bazate pe dreptate şi pe recunoaşterea drepturilor tuturor. În acest scop, trebuie respinsă cu fermitatea recurgerea la orice tip de violenţă, orice gen de discriminare şi orice manifestare de intoleranţă împotriva persoanelor sau locurilor de cult ebraice, creştine şi musulmane. Cetatea Sfântă, al cărui Status Quo trebuie apărat şi ocrotit, ar trebui să fie un loc unde toţi să poată convieţui paşnic; altminteri va continua pentru toţi şi fără sfârşit spirala suferinţei.

Un gând special aş vrea să adresez tuturor membrilor din diferitele comunităţi creştine din Ţara Sfântă. Doresc ca să fie recunoscute mereu parte integrantă a societăţii şi, fiind cetăţeni şi credincioşi cu drept deplin, să aducă, fără a înceta vreodată, propria contribuţie pentru binele comun şi pentru construirea păcii, angajându-se să fie artizani ai reconcilierii şi ai înţelegerii. Această contribuţie va fi mai eficace în măsura în care se realizează o sintonie tot mai mare între diferitele Biserici din regiune. Deosebit de importantă ar fi o colaborarea crescândă pentru sprijinirea familiilor şi a tinerilor creştini, pentru ca să nu se afle în condiţiile de a părăsi propria ţară. Muncind împreună în acest domeniu delicat, credincioşii de diferite confesiuni vor putea şi să se cunoască mai bine şi să dezvolte raporturi tot mai fraterne.

În acest sens, ascultând de rugăciunea din inimă a lui Isus pentru ai săi în cenacol: „să fie una… pentru ca lumea să creadă” (In 17,21), doresc să reafirm dorinţa sinceră şi toată angajarea de a continua pe drumul spre unitatea deplină între noi. Ştiu bine că unele răni din trecut continuă să lase semne în amintirea atâtora. Nu este posibil să schimbăm istoria, dar, să îndreptăm împreună privirea spre un viitor de reconciliere deplină şi de comuniune fraternă şi să începem să lucrăm acum, aşa cu doreşte Domnul. A nu face asta ar fi cel mai grav păcat de astăzi, ar însemna să nu ascultăm de invitaţia insistentă a lui Cristos şi de semnele timpurilor, pe care Duhul le seamănă pe drumul Bisericii. Însufleţiţi de acelaşi Duh, să nu lăsăm ca amintirile din epoci caracterizate de tăcere reciprocă sau de schimburi reciproce de acuze, dificultăţile din prezent şi incertitudinea viitorului să ne împiedice să mergem împreună spre unitatea vizibilă, să ne rugăm împreună şi să lucrăm împreună pentru vestirea Evangheliei şi în slujba celui care se află în nevoie. Şi dialogul teologic dintre catolici şi ortodocşi, care continuă şi la care patriarhia greco-ortodoxă din Ierusalim participă în manieră activă şi constructivă, este în acest sens un semn de speranţă, care ne întăreşte de-a lungul drumului. Cât de frumos ar fi să se spună despre catolicii şi ortodocşii care trăiesc la Ierusalim ceea ce a spus evanghelistul Luca despre prima comunitate creştină: „Toţi credincioşii erau împreună […] o singură inimă şi un singur suflet” (Fap 2,44; 4,32).

Preafericite, vă mulţumesc din inimă pentru vizita dumneavoastră şi a distinşilor membri din suită. Doresc să reafirm apropierea mea de fraţii creştini din Ţara Sfântă şi afectul meu pentru prietenii din celelalte religii prezente în regiune, sperând şi rugându-mă ca să vină curând pentru toţi ziua unei păci stabile şi durabile. „Rugaţi-vă pentru pacea Ierusalimului: să aibă linişte cei care te iubesc […]. De dragul fraţilor şi prietenilor mei: «Pace ţie!»” (Ps 122,6-8).

[Pentru aceasta aş vrea ca să ne rugăm împreună cu cuvintele din Tatăl nostru]

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

 

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.