Categorii

Audienţă acordată membrilor Fundaţiei „Gravissimum Educationis” (25 iunie 2018)

Dragi prieteni,

Vă adresez bun-venit vouă tuturor care participaţi la întâlnirea „A educa înseamnă a transforma”, promovată de Fundaţia Gravissimum Educationis. Mulţumesc cardinalului Versaldi pentru cuvintele sale de introducere şi sunt recunoscător fiecăruia dintre voi, care duceţi bogăţia de experienţe în diferitele sectoare de provenienţă şi de activitate.

Aşa cum ştiţi, această Fundaţie a fost constituită de mine, primind invitaţia Congregaţiei pentru Educaţia Catolică, la 28 octombrie 2015, cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a Declaraţiei Conciliului al II-lea din Vatican Gravissimum educationis. Cu această instituţie, Biserica reînnoieşte angajarea pentru educaţia catolică în pas cu transformările istorice din timpul nostru. De fapt, Fundaţia receptează o solicitare conţinută deja în declaraţia conciliară de la care îşi ia numele, care sugera cooperarea între instituţiile şcolare şi universitare pentru a înfrunta mai bine provocările în desfăşurare (cf. nr. 12). Această recomandare a Conciliului s-a maturizat în timp şi se manifestă în recenta constituţie apostolică Veritatis gaudium despre universităţile şi facultăţile ecleziastice, ca „necesitatea urgentă de a face reţea între diferitele instituţii care, în orice parte a lumii, cultivă şi promovează studiile ecleziastice” (Introducere, 4d) şi, în sens mai amplu, între instituţiile catolice de educaţie.

Numai schimbând educaţia se poate schimba lumea. Pentru a face asta aş vrea să vă propune câteva sugestii.

  1. Înainte de toate este important „a face reţea”. A face reţea înseamnă a pune împreună instituţiile şcolare şi universitare pentru a potenţa iniţiativa educativă şi de cercetare, îmbogăţindu-se cu punctele de forţă ale fiecăruia, pentru a fi mai eficienţi la nivelul intelectual şi cultural.

A face reţea înseamnă şi a pune împreună cunoştinţele, ştiinţele şi disciplinele, pentru a înfrunta provocările complexe cu intre- şi trans-disciplinaritatea, aşa cum este solicitat în Veritatis gaudium (cf. nr. 4c).

A face reţea înseamnă a crea locuri de întâlnire şi de dialog în cadrul instituţiilor educative şi a le promova în afară, cu cetăţeni care provin din alte culturi, din alte tradiţii, din religii diferite, pentru ca umanismul creştin să contemple condiţia universală a omenirii de astăzi.

A face reţea înseamnă şi a face din şcoală o comunitate educatoare în care profesorii şi studenţii să nu fie legaţi numai de un plan didactic, ci de un program de viaţă şi de experienţă, în măsură să educe la reciprocitate între generaţii diferite. Şi acest lucru este atât de important pentru a nu pierde rădăcinile.

De altfel, provocările care interoghează omul de astăzi sunt globale într-un sens mai amplu de cum se consideră adesea. Educaţia catolică nu se limitează să formeze minţi cu o privire mai extinsă, capabilă să înglobeze realităţile mai îndepărtate. Ea îşi dă seama că, în afară de a se extinde în spaţiu, responsabilitatea morală a omului de astăzi se propagă şi prin timp, şi alegerile de astăzi recad asupra generaţiilor viitoare.

  1. O altă aşteptare la care educaţia este chemată să răspundă şi pe care am indicat-o în exortaţia apostolică Evangelii gaudium este aceea de „a nu lăsa să ni se fure speranţa” (nr. 86). Cu această solicitare am intenţionat să încurajez bărbaţii şi femeile din timpul nostru să întâlnească pozitiv schimbarea socială, cufundându-se în realitate cu lumina iradiată de promisiunea mântuirii creştine.

Suntem chemaţi să nu pierdem speranţa pentru că trebuie să dăruim speranţă lumii globale de astăzi. „A globaliza speranţa” şi „a susţine speranţele globalizării” sunt angajări fundamentale în misiunea educaţiei catolice, aşa cum este afirmat în documentul recent A educa la umanismul solidar al Congregaţiei pentru Educaţia Catolică (cf. nr. 18-19). O globalizare fără speranţă şi fără viziune este expusă condiţionării intereselor economice, adesea distante de o concepţie corectă despre binele comun, şi produce cu uşurinţă tensiuni sociale, conflicte economice, abuzuri de putere. Trebuie să dăm un suflet lumii globale, printr-o formare intelectuală şi morală care să ştie să favorizeze lucrurile bune aduse de globalizare şi să le corecteze pe cele negative.

Este vorba despre ţinte importante, la care se va putea ajunge numai prin dezvoltarea cercetării ştiinţifice, încredinţate universităţilor şi prezente şi în misiunea Fundaţiei Gravissimum Educationis. O cercetare de calitate, care are în faţa sa un orizont bogat în provocări. Unele dintre acestea, expuse în enciclica Laudato si’, fac referinţă la procesele de interdependenţă globală, care pe de o parte se propune ca o forţă istorică pozitivă, pentru că marchează o coeziune mai mare între fiinţele umane; pe de altă parte, produce nedreptate şi arată relaţia strânsă dintre mizeriile umane şi situaţiile ecologice critice ale planetei. Răspunsul este în dezvoltare şi în cercetarea unei ecologii integrale. Aş vrea să subliniez iarăşi provocarea economică, bazată pe căutarea a modele de dezvoltare mai bune, adecvate unei concepţii mai autentice de fericire şi capabile să corecteze anumite mecanisme perverse ale consumului şi producţiei. Unul dintre efectele sale este difuzarea culturii rebutului, care suge lucruri şi fiinţe umane fără a face nicio distincţie. Această putere implică o antropologie întemeiată pe ideea de om ca un prădător şi lumea în care locuieşte ca resursă de jefuit după propria plăcere.

Desigur munca nu lipseşte studioşilor şi cercetătorilor care colaborează cu Fundaţia Gravissimum Educationis!

  1. Lucrarea care vă aşteaptă, cu sprijinul vostru dat proiectelor educative originale, pentru a fi eficace trebuie să asculte de trei criterii esenţiale.

Înainte de toate, identitatea. Ea cere coerenţă şi continuitate cu misiunea şcolilor, a universităţilor şi a centrelor de cercetare născute, promovate sau însoţite de Biserică şi deschise tuturor. Aceste valori sunt fundamentale pentru a se altoi în brazda trasată de civilizaţia creştină şi de misiunea evanghelizatoare a Bisericii. Cu asta veţi putea contribui să indicaţi drumuri de întreprins pentru a da răspunsuri actualizate la dilemele prezentului, având o privire de preferinţă pentru cei mai nevoiaşi.

Un alt nod esenţial este calitatea. Este farul sigur pentru a lumina orice iniţiativă de studiu, cercetare şi educaţie. Ea este necesară pentru a realiza acei „poli interdisciplinari de excelenţă” care sunt recomandaţi de constituţia Veritatis gaudium (cf. nr. 5) şi pe care Fundaţia Gravissimum Educationis aspiră să-i susţină.

Şi apoi în munca voastră nu poate lipsi obiectivul binelui comun. Binele comun este greu de definit în societăţile noastre marcate de convieţuirea de cetăţeni, grupuri şi popoare de culturi, tradiţii şi credinţe diferite. Trebuie lărgite orizonturile binelui comun, trebuie educaţi toţi la apartenenţa la familia umană.

Aşadar, pentru a îndeplini misiunea voastră puneţi bazele în coerenţa cu identitatea creştină; predispuneţi mijloacele conforme cu calitatea studiului şi a cercetării; urmăriţi scopuri în armonie cu slujirea adusă binelui comun.

Un program de gândire şi de acţiune impregnat de aceşti pilaştri tari va putea contribui, prin educaţie, la construirea unui viitor în care demnitatea persoanei şi fraternitatea universală să fie resursele globale din care să poată lua orice cetăţean din lume.

În timp ce vă mulţumesc pentru ceea ce puteţi face cu sprijinul vostru dat Fundaţiei, vă încurajez să continuaţi în această misiune meritabilă şi benefică. Asupra voastră, asupra colegilor voştri şi rudelor voastre, invoc din inimă din belşug binecuvântările Domnului. Şi vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine.

Mulţumesc!

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.