Categorii

Arhiepiscopul de Riga: „Va fi o vizită ecumenică, deşi suntem diferiţi suntem una”

Trei ţări cu mari asemănări, dar şi diferenţe semnificative. Papa Francisc începe mâine o vizită de patru zile în Lituania, Letonia şi Estonia, aşa-numitele state baltice, vecine între ele şi cu o istorie asemănătoare. Au devenit independente după primul război mondial şi au suferit mulţi ani (1940-1991) sub regimul comunist sovietic. Dar în timp ce Lituania are o largă majoritate catolică, luteranismul prevalează în Letonia şi Estonia. Vizita papei coincide cu cei o sută de ani de la independenţa celor trei republici. Conform arhiepiscopului de Riga, monseniorul Zbignev Stankevičs, faptul că papa vizitează aceste ţări chiar în acest an reprezintă o coincidenţă. Arhiepiscopul leton afirmă că în timpul planificării vizitei papei, s-a ţinut cont îndeosebi de a 25-a aniversare a vizitei lui Ioan Paul al II-lea. „Pentru Francisc aceasta este data cea mai importantă. Suntem norocoşi cu timing-ul, politicienii noştri sunt desigur bucuroşi de această coincidenţă. Vaticanul a susţinut mereu independenţa ţărilor noastre.

Letonia va fi vizitată de papa după Lituania. În ce stare se află ţara din punct de vedere socio-politic?

Letonia este pe deplin integrată în Uniunea Europeană şi în NATO şi este şi membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Există mari diferenţe de retribuţie între capitală şi zonele rurale. O problemă însemnată este reprezentată de emigraţie. Am pierdut o treime din locuitorii noştri în ultimii 25 de ani. La sfârşitul oprimării comuniste trăiau aici 2,7 milioane de persoane, acum sunt mai puţin de 2 milioane. Motivul emigraţiei este îndeosebi de natură economică. O altă problemă este procentul de natalitate, care este mai mic decât numărul de morţi. Încă mai căutăm răspunsuri la această problemă. În Estonia şi în Lituania lucrurile se îmbunătăţesc, încercăm să găsim un răspuns.

Urmele ocupaţiei comunistă însă sunt tangibile?

Din păcate da. Semnificaţia propriei demnităţi personale este puternic deformată. Acest lucru este valabil şi pentru simţul de responsabilitate, antreprenoriatul şi iniţiativa personală. În timpul comunismului era o mentalitate conform căreia totul era al tuturor. Toţi trebuiau să muncească, dar se avea grijă de tot. Persoanele erau obişnuite să execute numai ordine, nu erau autorizaţi să facă nimic din proprie iniţiativă. După căderea comunismului, persoanele au trebuit să se îngrijească de ele însele. Nu toţi au reuşit să se adapteze la asta. În generaţia mea încă se observă o lipsă de antreprenoriat şi de iniţiativă. Multe persoane n-au reuşit să reia controlul propriei vieţi după prăbuşirea comunismului şi până acum. Din fericire, tinerii se dezlipesc treptat de această problemă.

Care este situaţia Bisericii catolice?

Cea mai mare parte a letonilor are respect faţă de Biserica catolică. Catolicii nu sunt majoritatea, dar actualmente se află într-o poziţie bună. Un număr mare de preoţi au fost hirotoniţi în ultimii 25 de ani. Avem mai mulţi preoţi de vârstă mijlocie şi tineri faţă de preoţii mai bătrâni. Aproape o treime dintre preoţii noştri sunt misionari străini. Am „importat” preoţi din diferite ordine călugăreşti şi mişcări. Am optat pentru această alegere în dieceza noastră. Venirea lor este o îmbogăţire pentru Biserica noastră.

În Letonia, peste 30% sunt luterani, 25% catolici şi mai puţin de 20% ortodocşi. Sunt prezente şi alte Biserici protestante. Cum este colaborarea reciprocă?

Secretarul de stat, cardinalul Pietro Parolin, a vizitat ţara noastră în urmă cu doi ani şi a spus: „N-am văzut niciodată o cooperare ecumenică aşa de bună”. Trăim în pace şi apărăm aceleaşi valori. Iată pentru ce valorile creştine sunt puternic prezente în Constituţia noastră, chiar şi în „Preambul”. Din 2005 avem definiţia căsătoriei ca unire dintre bărbat şi femeie. Avem şi o lege care interzice propaganda imorală în şcoli. Acestea sunt exemple ale eforturilor unite ale diferitelor Biserici creştine. Nu suntem majoritari şi trebuie să lucrăm cu ceilalţi creştini. Unim forţele. Suntem diferiţi, dar în pofida diversităţii, suntem una.

În mod deosebit, pe ce se va concentra această vizită a papei?

Ecumenismul va fi o temă importantă. Vom avea o importantă celebrare ecumenică în catedrala din Riga, care aparţine luteranilor. O întâlnire ecumenică importantă cu tinerii se va desfăşura în Estonia. Dar papa va întâlnii şi tinerii în Lituania şi bătrânii în catedrala noastră catolică.

Care sunt aşteptările voastre?

Deoarece lucrăm foarte bine cu ceilalţi creştini, mă aştept ca papa să aprecieze ceea ce facem, dar şi să ne încurajeze să continuăm pe acest drum. Însă papa vine înainte de toate pentru a-i încuraja pe credincioşi şi a face să crească credinţa. Acest lucru este valabil pentru toate cele trei ţări. Am dat un interviu în urmă cu opt ani, când abia devenisem arhiepiscop: obiectivul meu strategic este renaşterea spirituală a Letoniei. Văd în acest sens că papa are o privire profetică. Ştie bine ce puncte trebuie să atingă pentru a elibera energie de la Duhul Sfânt în acest loc. Sper ca vizita sa să poată da un impuls în această direcţie pentru a trezi Duhul poporului leton. Ne va arăta priorităţile pentru care trebuie să ne angajăm, atât la nivel social cât şi religios. Există multe iniţiative, trebuie să distingem şi să înţelegem care sunt priorităţile. Aştept o lumină de la papa.

De Francesco Paloni

(După Vatican Insider, 21 septembrie 2018)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.