Categorii

Angelus (30.9.2018)

Iubiți frați și surori, bună ziua!

Evanghelia din această duminică (cf. Mc 9,38-43.45.47-48) ne prezintă unul din acele amănunte foarte instructive ale vieţii lui Isus cu discipolii săi. Aceştia au văzut că un om, care nu făcea parte din grupul ucenicilor lui Isus, alunga diavoli în numele lui Isus şi de aceea voiau să-i interzică asta. Ioan, cu entuziasmul zelos tipic al tinerilor, îi prezintă acest lucru Învăţătorului căutând sprijinul său; însă Isus, dimpotrivă, răspunde: „Nu-l opriţi; căci nimeni care face o minune în numele meu nu poate îndată să mă vorbească de rău, pentru că cine nu este împotriva noastră este pentru noi” (v. 39-40).

Ioan şi ceilalţi discipoli manifestă o atitudine de închidere în faţa unui eveniment care nu intră în schemele lor, în acest caz acţiunea, fie ea şi bună, a unei persoane „externe” cercului ucenicilor. În schimb Isus apare foarte liber, pe deplin deschis la libertatea Duhului lui Dumnezeu, care în acţiunea sa nu este limitat de nicio graniţă şi de niciun ţarc. Isus vrea să-i educe pe discipolii săi, şi pe noi astăzi, la această libertate interioară.

Ne face bine să reflectăm asupra acestui episod şi să facem un pic de cercetare a cugetului. Atitudinea discipolilor lui Isus este foarte umană, foarte obişnuită, şi o putem întâlni în comunităţile creştine din toate timpurile, probabil şi în noi înşine. Ba chiar, în bună credinţă, cu zel, s-ar vrea să se protejeze autenticitatea unei anumite experienţe, ocrotindu-ul pe fondator sau pe lider de imitatorii falşi. Însă în acelaşi timp există parcă teama „concurenţei” – şi acest lucru este urât: teama concurenţei – cineva poate să sustragă noi ucenici, şi atunci nu se reuşeşte să se aprecieze binele pe care-l fac alţii: nu este bine pentru că „nu este dintre ai noştri”, se spune. Este o formă de autoreferenţialitate. Ba chiar, aici este rădăcina prozelitismului. Şi Biserica – spunea papa Benedict – nu creşte prin prozelitism, creşte prin atracţie, adică ea creşte prin mărturia dată altora cu puterea Duhului Sfânt.

Marea libertate a lui Dumnezeu în a ni se dărui nouă constituie o provocare şi un îndemn de a modifica atitudinile noastre şi raporturile noastre. Este invitaţia pe care ne-o adresează astăzi Isus. El ne cheamă să nu gândim după categoriile de „prieten/duşman”, „noi/ei”, „cine este înăuntru / cine este afară”, „al meu / al tău”, ci să mergem mai departe, să deschidem inima pentru a putea recunoaşte prezenţa sa şi acţiunea lui Dumnezeu în locuri neobişnuite şi imprevizibile şi în persoane care nu fac parte din cercul nostru. Este vorba de a fi atenţi mai mult la autenticitatea binelui, frumosului şi adevăratului care este făcut, decât la numele şi la provenienţa celui care-l face. Şi – aşa cum sugerează partea următoare din Evanghelia de astăzi – în loc de a-i judeca pe alţii, trebuie să ne examinăm pe noi înşine şi să „tăiem” fără compromisuri tot ceea ce poate scandaliza persoanele mai slabe în credinţă.

Fecioara Maria, model de primire docilă a surprizelor lui Dumnezeu, să ne ajute să recunoaştem semnele prezenţei Domnului în mijlocul nostru, descoperindu-l oriunde s-ar manifesta El, chiar şi în situaţiile cele mai inimaginabile şi neobişnuite. Să ne înveţe să iubim comunitatea noastră fără gelozii şi închideri, mereu deschişi spre orizontul vast al acţiunii Duhului Sfânt.

_______________

După Angelus

Iubiţi fraţi şi surori,

Exprim apropierea mea populaţiilor din insula Sulawesi, în Indonezia, lovită de un puternic tsunami. Mă rog pentru răposaţi – din păcate numeroşi –, pentru răniţi şi pentru cei care şi-au pierdut casa şi locul de muncă. Domnul să-i mângâie şi să susţină eforturile celor care se angajează să ducă ajutor. Să ne rugăm împreună pentru fraţii noştri din insula Sulawesi: Bucură-te, Marie…

Astăzi, la Marsilia, este proclamat fericit Jean-Baptiste Fouque, preot diecezan, care a rămas vice-paroh toată viaţa. Frumos exemplu pentru căţărători! A trăit între secolele XVII-XVIII, a promovat numeroase opere de asistenţă şi sociale în favoarea tinerilor, bătrânilor, săracilor şi bolnavilor. Exemplul şi mijlocirea acestui apostol al carităţii să ne susţină în angajarea de primire şi împărtăşire faţă de persoanele mai slabe şi dezavantajate. Aplauze pentru noul fericit Jean-Baptiste!

Vă salut cu afect pe voi toţi, romani şi pelerini care provin din diferite ţări. Îndeosebi, salut credincioşii din Calpe (Spania), grupul de primari şi administratori din regiunea Salzburg, delegaţia internaţională de persoane surde cu ocazia Zilei Mondiale a Surdului.

Salut membrii Comunităţii „Sfântul Egidiu” din Campania, tinerii din Mişcarea Shalomdin Fucecchio, credincioşii din Foggia şi cei din Rapallo.

Urez tuturor o duminică frumoasă. Şi vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere!

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.